Aproximativ 50 de lideri din întreaga lume au cerut joi o mai mare rezistenţă şi o cooperare sporită la nivel global după pandemia de coronavirus, în cadrul unei videoconferinţe iniţiate de ONU privind finanţarea dezvoltării, la care nu au participat însă SUA, China şi Rusia, relatează AFP.

Obiectivul trebuie să fie „de a nu lăsa pe nimeni în urmă”, a subliniat într-o înregistrare video şeful Executivului Italian, Giuseppe Conte, în timpul evenimentului co-organizat de Canada şi Jamaica.

„Avem nevoie să fim inventivi” şi „să gândim în afara cadrului” obişnuit, a spus preşedintele Africii de Sud, Cyril Ramaphosa, reluând idei similare exprimate şi de premierii canadian, Justin Trudeau, şi jamaican, Andrew Holness.

Obiectivele dezvoltării durabile pentru 2030 „sunt mai importante ca oricând”, a declarat şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Trebuie să lucrăm şi să luptăm împreună”, a adăugat ea.

Mai mulţi lideri, precum cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron, au considerat că actuala criză poate fi o oportunitate pentru a dezvolta o economie mai rezistentă, favorizând în special lupta împotriva încălzirii climatice.

Emmanuel Macron a deplâns „punerea sub un puternic semn al întrebării a multilateralismului” şi a subliniat că „se impun cooperarea” pentru „o sănătate pentru toţi”, „un sprijin pentru cele mai fragile ţări”, în principal din Africa, şi acţiuni în favoarea mediului şi a biodiversităţii.

Lumea de după pandemie trebuie să fie dominată de „solidaritate, şi nu de profit”, a spus şi preşedintele costarican Carlos Alvarado Quesada.

De asemenea, premierul britanic Boris Johnson şi-a exprimat speranţa că va exista un elan pentru „a reconstrui mai bine”.

„Trebuie să lucrăm împreună peste frontiere pentru a evita o nouă pandemie şi pentru a repune lumea pe drumul cel bun”, a adăugat şeful guvernului de la Londra.

UE, 750 de miliarde € alocate reconstrucției economice pentru statele membre

În contextul pandemiei, noul plan de buget al Uniunii Europene va fi direcţionat către ţările cele mai afectate de noul coronavirus. Astfel, minim 750 de miliarde de euro vor fi mobilizaţi pentru reconstrucția economică post-pandemie. Bugetul normal al UE ar urma să conțină alte 1.000 de miliarde.

Banii vor fi folosiți pentru îndeplinirea obiectivelor pe termen lung ale UE, adică proiectele de combatere a modificărilor climatice, de digitalizare, de cercetare și dezvoltare. Ceea ce înseamnă că banii din Recovery Fund nu ar trebui investiți pentru a salva de la faliment anumite ramuri industriale amenințate acum de urmările crizei coronavirus. Multe țări doreau însă exact un ajutor în acest sens, pentru a evita pierderile masive de locuri de muncă. Banii ar urma să fie alocați regiunilor europene cel mai grav afectate de criza coronavirus.