Mamaia, Tataia, Trei papuci, Duduia, domnița Ileana sau Plaja de la Vii, toate au povești interesante, prea puțin cunoscute de constănțenii de astăzi și de turiști

Plajele cu iz de epocă din Constanța de altădată nu aveau nume exotice cum au cele de azi, dar au reușit să intre în istoria orașului. Unele dintre ele au dispărut, de altele te poși bucura și acum, și unele chiar și-au păstrat același nume.

Povestea plajelor moderne începe cu englezii, care au ajuns în Kustenge, denumirea turcească a Tomisului, în 1857.

La acea vreme, Constanța se afla sub stăpânire turcească, iar englezii de la Danube and Black Sea Railway au venit să modernizeze portul. Centrul portului englezesc era localizat în zona Gării Maritime, de la Poarta 1 a Portului Constanța de astăzi, scriu colegii de la site-ul constănțean discoverdobrogea.ro.

Plaja de la Vii, primul stabiliment modern al Constanței

Cea mai cunoscută și mai folosită plajă a orașului Constanța între anii 1878 și 1900 a fost „Plaja de la Vii”. Situată atunci pe valea portului, în zona Abator – Far, până la Poarta 5 a portului, celebra plajă a făcut loc Portului Constanța.

”În acea perioadă, toată protipendada mergea la Plaja de la Vii, dornică să se bucure de băi solare și de băi în mare. Potrivit regulilor de atunci, bărbații și femeile făceau baie separat, iar cele două grupuri erau despărțite de o frânghie lungă, care pleca de pe nisip și mergea până departe în mare, pentru ca doamnele și domnii să nu se întâlnească. Existau cabine, umbrele și locuri în care puteai să îți petreci tipul liber. Noi le numim acum terase, dar atunci era tot felul de chioșcuri, unde se servea și bere Gruber, foarte cunoscută la acea vreme”, a relatat pentru situl discoverdobrogea.ro muzeograful Cristian Celera, autorul volumelor „Poveștile Mării Negre”.

La plajă se ajungea cu trenul

Plaja de la Vii era o limbă de nisip foarte frumoasă, străjuită de înălțimile văii portului.

Protipendada mergea vara acolo, pentru că era singura plajă amenajată. Scriitorul Cristian Celera spune că, în 1887 a ajuns la Constanța în calitate de ziarist, Barbu Ștefănescu Delavrancea, pentru a participa la inaugurarea statuii lui Ovidiu. El a avut timp să dea o fugă și la Plaja de la Vii. Ulterior, Delavrancea a scris că a mers până la plajă cu „un tren de plăcere”.

„Plaja de la Vii” închisă din cauza poluării din Port

În 1896 a debutat ideea de modernizare și lărgire a Portului Constanța, iar în 1899 a venit Anghel Saligny, care a început lucrările. Această modernizare a durat până în 1909, când a fost inaugurat Portul Constanța. În această perioadă, 1899-1909 portul și-a schimbat total fața. Au avut loc lucrări masive și din acest motiv s-a ajuns și la crearea unei stații de petrol, care a fost poziționată în zona turistică de atunci a Constanței. Din cauza poluării, Plaja de la Vii nu a mai fost vizitată, deoarece cu greu se putea respira din cauza vaporilor de la stațiile de produse petroliere din zonă.

Mamaia aintrat în Pole-Position

Închiderea Plajei de la Vii a determinat administrația constănțeană să găsească o soluție. Orașul de la malul mării devenise stațiune balneoclimaterică, unde veneau oameni din toate colțurile țării.

„Plaja Mamaia este creația lui Ion Bănescu, primarul Constanței între 1905-1907. Acolo era satul Mamai-chioi, unde trăiau câteva zeci de oameni, în general păstori tătari. În 1905, Bănescu deși aspru criticat de rivalii săi politici, a demarat lucrările de creare a plajei Mamaia. În 1906, pe 22 august a avut loc ceremonia oficială de inaugurare a noii stațiuni”, a mai spus muzeograful Cristian Cealera.

Regina Maria îndrăgostită de plaja Mamaia

Stațiunea s-a dezvoltat mai mult, după ce Regina Maria a dorit să fie construită acolo, Vila Regală sau Palatul Regal din Mamaia. Imobilul a fost inaugurat în 1926. Regina Maria a fost în Mamaia de multe ori și s-a îndrăgostit de sălbăticia acelei zone. Deși în 1923 a demarat lucrările la Vila Regală, ea nu a stat acolo, pentru că ulterior a descoperit zona Balcic, un loc și mai sălbatic, de care s-a îndrăgostit iremediabil, în care a stat până la moartea sa.

Plaja Duduia și legendele sale

O altă plajă populară la sfârșitul sec. al XIX-lea și în primii ani ai sec. XX era Plaja Duduia. Aceasta se afla pe o jumătate din actualul Port Tomis, numit la acea vreme Golful Pescarilor sau Golful delfinilor, fiind locul în care pescarii își țineau bărcile.

Tot Cristian Cealera spune că, potrivit unei legende care circula printre pescari, în anumite seri, aceștia puteau vedea plimbându-se pe plaja pustie, în sezonul rece, o femeie înveșmântată în alb. Ei credeau că putea fi o fantomă și că de la acea duduie în alb ar veni numele plajei, pentru că nu se știa ce căuta și de ce bântuia femeia nisipul acelei plaje.

Plaja de lângă Cazino, preferată de turiștii ajunși în zonă

Existau plaje foarte interesante și înainte de construcția Cazinoului de pe faleza Constanței. Erau mici zone de plajă pe locul actualei faleze din zona Cazinoului.

În dreapta clădirii de patrimoniu există și acum o mică limbă de nisip. Înainte de 1910 zona aceea era mai extinsă și acolo coborau unii turiști la plajă, chiar dacă nu era amenajată și făceau baie în mare. Tot la începutul sec. XX în acea zonă, chiar lângă viitorul cazinou se aflau bărci ale localnicilor, care te puteau plimba timp de 30 sau 60 de minute pe undele Mării Negre, pentru a vedea din larg orașul Constanța. Tocmai de aceea au existat mici plaje, care, odată cu dezvoltarea orașului modern au început să dispară, am aflat de la muzeograful Cristian Cealera.

Legenda plajei Trei Papuci

Povestea plajei Trei Papuci a fost schimbată de-a lungul timpului, pentru că s-a format pe locul a două plaje mai vechi, spune Cristian Cealera. Însă, toți constănțenii, cel puțin cei din anii 40-50 încoace știu că plaja Trei Papuci are două sau chiar trei povești, mai relatează autoarea documentarului de la discoverdobrogea.ro.

„Unii spun că ar fi la trei papuci distanță de locul în care stai. Această versiune este foarte populară, pentru că e o plajă pe care poți să ajungi foarte repede și să te bucuri de apa mării. A doua poveste, scrisă în premieră de regretatul Petre Covacef spunea că la începutul sec. XX, doi copii, un român și un musulman s-ar fi dus să facă baie acolo. Era o plajă plină de pietricele, iar copiii purtau niște saboți pentru a nu se răni în zona aceea pe stânci. Unul dintre copii ar fi avut un singur picior, motiv pentru care ei aveau trei papuci. Au intrat în apă într-o zi stranie de vară, însă, deși apa era foarte caldă, curentul era foarte puternic și copiii s-au înecat. Este o poveste dramatică a acestui loc, în care, când au ajuns alți tineri pe plajă au găsit doar cei trei papuci, pe care ei îi lăsaseră la mal”, a povestit căutătorul de povești de la malul mării, Cristian Celera.

La Tataia, băi de noapte și de toate

Dacă există în Constanța o plajă Mamaia, trebuia să fie și una denumită Tataia. Fâșia de nisip care apare și pe hărțile din perioada interbelică, este situată în spatele Universității Ovidius sau după Spitalul Militar din Constanța.

Povestea spune că acolo ar fi trăit un bătrân care avea o grădină de zarzavat și îi plăcea mult să pescuiască. El își punea un scăunel în apa mării și stătea acolo să prindă guvizi, pe care apoi îi vindea turiștilor de pe plajă. În zona Tataia exista o haltă a trenului care venea din Constanța și circula pe traseul Anadolchioi – Tataia – Gara Mamaia. După moartea bătrânului, plaja a fost amenajată și a fost foarte populară în anii 1920. Era chiar și un cântec: „La Mamaia băi de mare, la Duduia băi de soare, la Tataia băi de noapte și de toate”,

Domnița Ileana, o plajă cu nume regal

Plaja domnița Ileana era situată undeva pe jumătatea plajei Trei Papuci, însă ea a dispărut între timp, din cauza lucrărilor care s-au efectuat în zonă. Domnița Ileana a fost o plajă cunoscută a Constanței. Inițial s-a numit plaja Vartanof, după cel care luase zona în antrepriză, apoi a fost botezată Domnița Ileana, după numele fetei Reginei Maria a României. Era o plajă mică, tocmai dea aceea mulți preferau să meargă la Mamaia.