Norica Nicolai, fost europarlamentar, a comentat atacul președintelui Klaus Iohannis la CCR. Norica Nicolai susține că decizia CEDO nu este definitivă.
„Decizia CEDO nu se referă deloc la CCR. Din lectura ei înțeleg că legislația românească are o foarte mare problemă în legătură cu numirea procurorilor șef, pentru că dacă nu ar fi existat o numire politică făcută de către președinte și ar fi existat o numire făcută de comunitatea profesională, de CSM, atunci putea să existe și o chestiune care ține de controlul judecătoresc al unei astfel de decizii.
În plus, hotărârea CEDO nu e definitivă și cer public Guvernului României să apere statul român, nu interesele electorale și politice ale lui Klaus Iohannis. Care, între noi fie vorba, a decis revocarea doamnei Kovesi cu o singură motivație: respect deciziile CCR, dar nu și-a pus niciodată o problemă în legătură cu atribuțiile pe care le are”, a spus Norica Nicolai.
Laura Codruţa Kovesi a câştigat marţi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) procesul prin care a contestat decizia de revocare din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), potrivit unui comunicat de presă al instituţiei cu sediul la Strasbourg.
Potrivit CEDO, România a încălcat drepturile procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, prin revocarea acesteia din funcţie înainte de încheierea mandatului.
CEDO a decis în unanimitate că s-au încălcat dreptul la un proces echitabil (Articolul 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului) şi dreptul la libera exprimare (Articolul 10 din Convenţie).
Cazul vizează decizia prin care Laura Codruţa Kovesi a fost revocată din funcţia de procuror-şef al DNA înainte de finalul celui de-al doilea mandat al său în urma unor critici pe care ea le-a formulat în legătură cu reformele legislative în materie de corupţie, precizează instanţa, adăugând că reclamanta a susţinut că nu a putut să conteste decizia la un tribunal.
Conform deciziei CEDO, Kovesi nu a avut niciun mijloc de a ataca în justiţie revocarea sa, deoarece o astfel de procedură nu ar fi permis examinarea decât a formei decretului prezidenţial de revocare, şi nu a revendicărilor sale de fond, conform cărora ea a fost revocată pentru că a a criticat reforma legislativă în materie de corupţie.
Curtea a stabilit totodată că dreptul la libertatea de expresie al reclamantei a fost încălcat pe motiv că ea a fost revocată din cauza criticilor pe care le-a făcut în exercitarea funcţiilor sale pe un subiect de interes public.
Recomandările noastre
