Clasificată cu eticheta „STRICT SECRET”, stenograma ședinței Biroului Permanent al Comitetului Executiv al CC al PCR din 24 iunie 1974, odată devoalată astăzi, aduce la cunoștința publicului aspecte mai puțin sau deloc cunoscute în legătură cu Nicolae Ceaușescu și viața impusă de acesta în România comunistă.

Prima lună de vară a anului 1974 i-a adus laolaltă pe câțiva dintre cei mai importanți lideri ai României comuniste. La adunarea restrânsă a Biroului Permanent au participat, alături de tovarășul Nicolae Ceaușescu, „piese grele” din nomenclatura comunistă românească, precum Manea Mănescu, Ștefan Andrei, Janos Fazekaș, Miron Constantinescu, Emil Bobu, Gaston Marin sau Gheorghe Rădulescu.

Scopul întâlnirii secrete?

Tovarășii urmau să decidă, după cum vom afla în continuare, majorarea prețurilor la obiectele din aur și argint, dar și la - atenție! - aurul dentar, des folosit în stomatologie la acea vreme.

Crește prețul aurului dentar!

Mai mult, băieții deștepți ai României comuniste vor aproba propunerea tovarășului suprem, Nicolae Ceaușescu, de a elimina de la import anumite produse occidentale. Nu același lucru se poate spune despre „produsele” aduse în țară din Cehoslovacia sau China socialiste.

Dar să le dăm cuvântul, pentru că atmosfera creată astfel este fabuloasă, tovarășilor:

Tov. Nicolae Ceaușescu: Punctul 7 (n. m. - Punctul 6 fusese reprezentat de majorarea prețurilor la obiectele și bijuteriile din aur și argint): proiectul de decret privind regimul de stabilire și modificare a prețurilor cu amănuntul la bunurile de consum restrâns și de lux, provenite din import. De ce aducem produse alimentare din import?

Bunuri de lux în valoare de 30 de milioane de lei

Tov. Janoș Fazekaș: (…) Fiind vorba de produse din import, de articole de lux, trebuie să aibă un preț mai mare. Aici este vorba de whisky, gin, vermut, aperitive, vin, coniac, lichior, șampanie, sortimente condimentate, specialități de pește, altele decât avem noi - 150.000 de cutii de 125 gr., valoarea tuturor acestora este de 30 milioane lei. Sunt unele care se folosesc la Intercontinental, la unitățile acestea de lux. Pe lângă acestea mai sunt alune turcești, migdale.

Tov. Nicolae Ceaușescu: De ce trebuie pleduri de lână din Belgia? Sau apă de colonie. În primul rând, să vedem toată lista aceasta. Nu sunt de acord să mărim prețurile. Altceva este dacă aducem ceva numai pentru aceste restaurante de lux, dar atunci numai pentru el, însă pe piață să nu dăm din import. Să producem sortimentele pe care le avem.

Vine vorba de dansatoare

Tov. Gaston Marin: Ministerul spune că se obțin prin schimburi de mărfuri și nu este rău, dacă cursurile de revenire sunt bune. Din import direct nu trebuie făcut.

Tov. Janoș Fazekaș: Tovarășii spun că vânzările pe care le fac la Comturist reprezintă încasări de valută mai mari decât ceea ce consumă. Sunt anumite cantități.

Plata în ruble sau dolari?

Tov. Nicolae Ceaușescu: Nu are de unde să încaseze valută. Văd că aici se propun spre vânzare dansatoare din porțelan.

Tov. Gaston Marin: Dansatoarele din porțelan se aduc din Cehoslovacia și China. Adică sunt și produse care se aduc din țări socialiste. Produsele alimentare se vând exclusiv la Intercontinental și la unele unități deosebite.

Tov. Nicolae Ceaușescu: Dacă aduci din China, nu trebuie cumpărate în dolari dansatoarele?

Tov. Gheorghe Rădulescu: Se cumpără și în ruble. Articole de porțelan se aduc din China și Cehoslovacia și prețul este în ruble sau în dolari.

Stop ceasurilor elvețiene și cosmeticelor franțuzești!

Tov. Nicolae Ceaușescu: Aici se spune de prețul de cumpărare în dolari SUA.

Am oprit acest savuros dialog aici, cu mențiunea că Nicolae Ceaușescu a propus până la finalul ședinței - iar tovarășii au fost, normal, de acord - lichidarea imediată a importurilor de bunuri de consum din Occident (ceasuri din Elveția, cosmetice din Franța, pături de lână din Belgia etc.) pe bani și primirea acestora doar la schimb cu produse românești.

Stenograma a fost extrasă din volumul Istoria comunismului din România. Documente. Nicolae Ceaușescu (1972-1975), volumul III, lucrare coordonată de istoricii Mihnea Berindei, Dorin Dobrincu și Armand Goșu (Polirom, 2016).