Prestigioasa publicație Wall Street Journal a făcut o analiză despre modul de abordare al fiecărei țări europene în legătură cu limitarea și prevenirea răspândirii de coronavirus.

Potrivit Wall Street Journal bătălia împotriva COVID-19 s-a dus parte în parte, de fiecare ţară.

Acest lucru s-a realizat funcție de specificul naţional sau viziunile liderilor sau medicilor din statele respective.

De asemenea, publicația  a surprins diferenţe clare între Estul şi Vestul continentului.

„În Europa de Vest, spitalele sunt ticsite cu bolnavi infectaţi cu noul coronavirus, iar morgile nu mai fac faţă numărului tot mai mare de morți. Cu toate acestea, în țările din estul Europei infecțiile au fost ținute în mare parte sub control, iar guvernele încep să ridice restricţiile.

Diferenţele sunt semnificative. Până duminică, raportat la un milion de persoane, Spania pierduse 350 de oameni din cauza Covid-19, Italia 322, Belgia 314, Franța 202 și Marea Britanie 145, potrivit datelor Universității Johns Hopkins.

În schimb, România a pierdut 15 oameni la un milion, Cehia 12, Polonia 5, iar Slovacia numai 0,4", se arată în Wall Street Journal.

Autorii articolului merg pe firul poveştii şi încearcă să afle de unde vin aceste discrepanţe.

Ce a făcut mai bine Europa de Est

„Ţările mai sărace din Europa Centrală și de Est, temându-se că sistemele lor medicale relativ slabe ar urma să fie copleșite de numărul mare de infecţii cu coronavirus, s-au mişcat mai repede şi au adoptat din timp reguli stricte de distanțare socială și de a ţine focarele sub control.

Specialiştii în sănătate publică spun că viteza cu care s-au mişcat aceste ţări a fost hotărâtoare, în condiţiile în care aici nu sunt atât de mulţi medici ca în Occident, iar spitalele nu sunt pregătite să facă faţă unui aflux mare de pacienţi grav bolnavi", se mai arată în articol.

Totuşi, faptul că virusul nu s-a răspândit atât de dramatic în regiune este datorat şi faptului că Europa de Est nu primeşte totuşi un număr atât de mare de călători intercontinentali.

„Pe măsură ce noul coronavirus se răspândea, germanii au sărbătoreau Carnavalul, italienii umpleau stadioanele la meciurile de fotbal, iar britanicii se înghesuiau la concerte pe stadioane. În SUA, în luna martie, plajele de pe coasta Golfului Mexic erau pline, iar toate acestea s-a dovedit ulterior că au avut un așa-numit efect de super-răspândire, diseminând virusul pe scară largă", mai susține Wall Street

Marea Britanie nu a decretat o închidere completă până pe 24 martie, când erau deja confirmate peste 8.000 de cazuri de infecţie și 422 de morți.

În schimb, Cehia și-a închis școlile și granițele încă din 12 martie, la mai puțin de două săptămâni de la primul caz confirmat, când înregistrase abia 100 de infecții.

Slovacia a declarat starea de urgență în aceeași zi, la șase zile de la primul caz confirmat cu COVID-19 și când avea doar 21 de infecţii în toată ţara. Polonia a ordonat să se închidă granițele, barurile, restaurantele și centrele comerciale pe 13 martie, după ce avea confirmate 17 cazuri de infecţie, în nouă zile.

„Eram siguri că spitalele noastre nu vor face faţă situației. A trebuit să reacţionăm repede", spune ministrul ceh al Sănătății, Adam Vojtech.

În ziua în care la Praga se anunţa starea de urgenţă, Boris Johnson le spunea britanicilor că pot continua să participe la evenimentele sportive de masă, iar Donald Trump îi liniştea pe americani: „Suntem pregătiți și vom face o treabă grozavă. Virusul va dispărea, staţi liniștiţi. Va dispărea!".

Prea multă încredere în sistemele statului, mortală