Washingtonul şi Ankara se află în fricţiuni continue. De aceea americanii caută în Grecia un partener sigur în estul Mediteranei, se arată în articolul cu titlul „SUA îşi consolidează prezenţa militară în Grecia”, publicat de ziarul german Handelsblatt.

După cum scrie ziarul german, în prezent nu se întâmplă multe lucruri pe cheiul din Alexandroupoli. „În portul oraşului de provincie din nordul Greciei vin în principal bărci pescăreşti şi feribotul care merge în insula Samothraki, la aproape două ore distanţă. Din în când acostează şi câte un şlep. Dar în curând vom putea vedea nave cu containere, nave cisternă transportând gaz natural şi nave ale marinei militare americane.

În anii anteriori, Grecia a investit mult în reconstrucţia portului. Au fost create noi dane, docuri şi au fost deschise noi spaţii de acostare astfel încât de acum vor putea intra la Alexandrupoli şi cargoboturi mari”.

Handelsblatt scrie că este de aşteptat ca investiţiile de milioane de euro să dea roade. Anul acesta Fondul Elen de Privatizare a Activelor Statului va privatiza compania de administrare a portului. Americanii manifestă un mare interes şi au multe planuri pentru Alexandroupoli. Geoffrey Pyatt, ambasadorul SUA în Grecia, a vizitat de mai multe ori în ultimele luni instalaţiile portului. Diplomatul vorbeşte cu entuziasm despre „marile posibilităţi” ale oraşului.

Alexandroupoli simbolizează o schimbare de paradigmă a politicii americane în estul Mediteranei. De la începutul deceniului ’50, Turcia a fost cel mai important partener al SUA în această regiune a lumii. Acest lucru a început să se schimbe de când preşedintele turc R. T. Erdogan încearcă să colaboreze cu şeful de la Kremlin, Vladimir Putin.

Referindu-se la Turcia, ziarul scrie că „Erdongan înarmează armata cu rachete antiaeriene ruseşti, slăbind astfel NATO. În Siria, preşedintele turc urmează propria cale după invadarea pe care a realizat-o. În Libia amplifică războiul civil trimiţând mercenari jihadişti. Cu cât Erdogan se îndepărtează mai mult de Occident, cu atât Grecia devine mai importantă pentru americani”.

Secretarul de stat american Mike Pompeo numeşte Grecia „pilon de stabilitate şi siguranţă” în regiune. „Relaţiile noastre nu au fost niciodată atât de puternice ca astăzi” a declarat recent Pompeo, aflat în vizită la Atena. Vizita a fost prilejuită de încheierea unui nou acord strategic între cele două ţări.

Negocierile în acest sens începuseră încă din timpul guvernului anterior al premierului de stânga Alexis Tsipras şi avansaseră foarte mult. Acest lucru a provocat o mare supriză având în vedere că formaţiunea lui Tsipras, SYRIZA (Stânga Radicală), cultiva, până la preluarea guvernării în 2015, o retorică antiamericană activă – pe linia tradiţională a stângii greceşti care milita în anii ’70, sub lozinca „Afară bazele morţii”, pentru închiderea bazelor americane din Grecia.

Acum americanii sunt bineveniţi. Analiştii de la Jewish Institute for National Security of America (JINSA), un think tank pro-israelian de la Washington, au constatat într-un studiu recent că între timp în Grecia „a apărut un larg consens naţional că relaţiile puternice cu SUA reprezintă fundamentul securităţii Greciei”.

În timp ce Turcia lui Erdogan evoluează dintr-un aliat democratic şi consecvent al NATO într-un stat autoritar pro-rus, potrivnic Occidentului, Grecia devine un jucător pro-american din ce în ce mai important în regiune, scriu autorii studiului. La schimbarea de atitudine a grecilor faţă de Statele Unite contribuie şi politica agresivă în creştere a Ankarei în diferendul legat de drepturile suverane în estul Mediteranei, precizează studiul.

De aceea SUA vor trebui să examineze aspecte ale unei colaborări mai strânse - scriu analiştii de la JINSA. Ei recomandă consolidarea prezenţei marinei militare americane în estul Mediteranei şi pregătirea unor planuri de mutare a unor forţe militare, cum ar fi avioanele de luptă pentru avertizare în timp util AWACS şi portavioane din Turcia în Grecia.

Autorii studiului propun de asemenea ca SUA să susţină financiar Grecia pentru modernizarea avioanelor de luptă F-16 şi pentru ca prin împrumuturi Atena să dobândească avioane de luptă cu observabilitate redusă F-35. Acest lucru ar fi o palmă pentru Erdogan pentru că SUA refuză să predea Turciei avioanele F-35 comandate, atâta timp cât ţara insistă asupra achiziţiilor de rachete de la Rusia.

În urmă cu o săptămână, Parlamentul Greciei a ratificat cu o largă majoritate acordul militar cu SUA. Acordul deschide drumul spre o colaborare mai strânsă între cele două ţări şi consolidează prezenţa militară americană. Printre altele prevede reconstrucţia bazelor deja folosite de americani pentru marina de război şi aviaţia militară din Creta.

Golful Souda de la Hania este singura bază a flotei americane în estul Mediteranei care poate primi portavioane. În plus, SUA pot acum utiliza şi două baze aeriene, şi anume bazele de la Larissa din Grecia centrală şi cea de la Stefanovikeio de la Volos.

Iar Alexandroupoli este adăugat ca un nou punct de acostare pentru flota americană din Mediterana. Militarii americani doresc să utilizeze portul ca bază pentru flotă şi nod de operaţiuni în Balcani şi estul Europei. În favoarea portului Alexandroupoli pledează bunele legături de comunicare. Oraşul se află pe Autostrada Egnatia care este cea mai importantă axă rutieră est-vest a Greciei, legând graniţele turceşti cu Adriatica, precum şi pe coridorul feroviar care duce de la Salonic în Turcia.

Un alt coridor feroviar duce în Bulgaria. În plus, se proiectează noi legături rutiere şi feroviare de la Alexandroupoli până la porturile bulgăreşti de la Marea Neagră Varna şi Burgas. Bulgaria reprezintă unul dintre cei mai importanţi aliaţi ai SUA în sud-estul Europei.

La Alexandroupoli însă, americanii nu au doar interese strategice. Compania elenă Gastrade proiectează acolo un terminal plutitor pentru gaz natural lichefiat (LNG). O navă cisternă de gaz care va funcţiona ca staţie de tranzit şi va putea conţine 170.000 metri cubi de LNG se spune că va fi ancorată permanent la 18 km de Alexandroupoli. De acolo gazul va fi transportat prin conductă submarină pe uscat şi va alimenta două conducte. Prima va duce la vest spre Adriatica şi apoi în Italia, mai scrie ziarul german, scrie Capital.gr.

(Revista presei internațională a fost concepută de RADOR)