Fostul ministru al Finanţelor din Moldova atacă dur actuala guvernare. „A lansat un şir de iniţiative populiste”
- Lucian Ionescu
- 6 ianuarie 2020, 23:52
Anul economic 2020 se anunţă destul de dificil pentru Republica Moldova, atât din cauza contextului extern, cât şi a celui intern, având în vedere faptul că este an electoral, iar autorităţile au anunţat mai multe proiecte populiste care pot îngrijora investitorii şi partenerii externi - consideră analistul economic Veaceslav Negruţa, fost ministru al Finanţelor la Chişinău.
Potrivit Negruţei Veaceslav, salvarea Republicii Moldova din punct de vedere economic este o asociere şi liber schimb cu UE.
„Contextul regional nu este tocmai favorabil. Creştreea economică încetineşte şi în Est, şi în Vest, iar cea mai mare salvare pentru Republica Moldova rămâne Acordul de asociere şi de liber schimb cu Uniunea Europeană”, a declarat Veaceslav Negruţa la Radio Chişinău.
„Contextul intern este, de asemenea, unul dificil. La sfârşitul anului vor avea loc alegeri prezidenţiale, iar actualul preşedinte, Igor Dodon, şi guvernul pe care îl controlează de facto a lansat un şir de iniţiative populiste, care pun în gardă potenţialii investitori, dar şi finanţatori, subliniază fostul ministru al finanţelor. Este vorba, printre altele, de o intenţie a lui Igor Dodon de a utiliza o parte din rezervele oficiale ale Băncii Naţionale pentru proiecte investiţionale, dar şi de intenţia executivului de a contracta împrumuturi de la state precum Rusia, Belarus şi China, prioritar pentru reparaţia şi construcţia drumurilor” a mai spus analistul economic
Potrivit lui Veaceslav Negruţa, ambele iniţiative sunt păguboase şi este puţin probabil ca Republica Moldova să primească împrumutirile pe care contează guvernul. În plus, Uniunea Europeană, principalul finanţator al Republicii Moldova, a suspendat deja acordarea unui împrumut după căderea guvernului Maiei Sandu, iar în 2020 Republica Moldova riscă să nu poată acoperi venituri de aproximativ 350 de milioane de euro la buget. Guvernul de la Chişinău prognozează o creştere economică de 3,8 procente şi o inflaţie de 5,7%, cu o majorare a exporturilor cu 9 procente şi a importurilor cu 7 procente, potrivit Radio România Actualiţăţi