Momentul în care încep să fie înregistrați în 1898 sute de morți este cel după fuga lui Nicolae Ceaușescu. Pentru că a venit momentul diversiunilor, al răstălmăcilor, vom face apel la cercetările unui istoric de prestigiu, Alex Mihai Stoenescu, care s-a dedicat studierii acelui moment.

Istoricul Alex Mihai Stoenescu: "Voi face o scurtă cronologie a loviturii de stat ca să înţelegeţi cine, cât, cum.

Victor Stănculescu este chemat după ce se împuşcă Vasile Milea la Comiterul Central (pe 22 decembrie 1989), la Ceauşescu, şi de faţă cu martori, sunt deja şase, îl numeşte Ministru al Apărării şi îi cere să prea comanda trupelor chemate de Milea încă din acea dimineaţă, trupele proaspete de blindate care urmau să intre în Bucureşti şi să facă un măcel.

Acesta a fost ordinul continuat de principalul complice a lui Ceaşescu la crimă, generalul Vasile Milea. Stănculescu se duce mai întâi la grupa operativă de la etajul 1, unde era grupa adusă de Milea deja acolo, află unde sunt aceste unităţi, erau la Slobozia, la Piteşti şi cea mai avansată la Mihai Bravu care intrase deja pe Olteniţei şi se afla pe Dealul Viilor apropiindu-se de centru. Deci unităţi de blindate cu muniţie de război, blindată de tanc care şi incendiază şi face zob tot.

Ce se întâmpla dacă intrau acele trupe în luptă chemată de Milea şi de Ceauşescu în acea dimineaţă de 22 decembrie? Stănculescu se duce la etajul 6 unde se afla Centrul de Comunicaţii Militare care transmitea ordine până la nivel de tanc. Se duce acolo, stă de vorbă cu comandantul acelui centru maiorul Trufan şi cere ca din acel moment să se asculte numai ordinele lui.

Prin urmare, la ora 10 şi şapte minute cum este consemnat în carnețelul de note telefonice al comandantului Voinea, Stănculescu emite ordinul, pe numele lui Milea care era deja împuşcat, de oprire a acţiunilor militare şi de întoarcere a trupelor din cazărmi, moment în care, acest moment a fost surprins de oamenii care se aflau în stradă, oamenii s-au urcat pe tancuri, s-au dus la televiziune.

Stănculescu continuă cu ordinele şi la 10.25, de exemplu, dă ordine să nu fie înarmate gărzile patriotice. Exista un astfel de ordin. După care pleacă la Ministerul Apărării unde găseşte un ordin deja pregătit pentru a fi emis şi la ora 13.30 emite un ordin care echivalează potrivit Curţii Supreme de Justiţie, o declaraţie oficială a justiţie române în această privinţă.

Concret, Ceauşescu este deposedat de poziţia de comandant suprem şi preşedinte al statului emiţând un ordin prin care forţele Ministerului Apărării Naţionale execută numai ordinele Ministerului Apărării şi a Ministrului Apărării adică ale lui. Ceauşescu pierde puterea, iar lovitura de stat numai ce începuse.

La ora 15 fix Stănculescu emite un ordin de ocupare a tuturor poziţiilor strategice din ţară, în primul rând din comitele judeţene de partid şi apoi o serie întreagă: Banca Naţională, Radioul, Televiziunea, toate obiectivele. Aşa cum a declarat de altfel domnul Stănculescu într-o emisiune la B1 TV, într-un interviu acordat lui Ion Cristoiu, la ora 15.00 România era sub controlul lui militar. Atunci a fost clar cine era autoritatea autoritatea în momentul respectiv.

Nu a existat vid de putere, Armata a preluat controlul asupra țării

Fac o paranteză foarte scurtă. În toţi aceşti 27 de ani v-aţi pus mereu întrebarea de ce această minciună?. Păi s-a lansat o campanie, o propagandă oficială de partid şi de stat revoluţionară.

Este acea propagandă cu revoluţia spontană. Păi ce revoluţie spontană când noi vorbim aici de implicări, de hotărâri peste capul nostru. Este o revolta spontană la Timişoara fără discuţie. Păi ce se spune de 27 de ani, că emanaţia revoluţiei Iliescu şi cu grupul lui. Ni se spune că a fost vid de putere, dar nu a fost vid de putere. Armata a preluat controlul asupra ţării.

La ora 16 este momentul cheie şi pentru procurori şi pentru acest dosar al Revoluţiei. Atunci a avut loc la Ministerul Apărării Naţionale, în biroul Ministrului Apărării, întrunirea tututor conducătorilor ministerelor de forţă ale ţării. Iată şi lista lor: şeful Marelui Stat Major, Ministrul Apărării, adjuncţii Marelui Stat Major, Ministrul de Justiţie, Procurorul General Popovici, dacă nu mă înşel, reprezentantul Ministerului de Interne generalul Romeo Câmpeanu, reprezentanţii Securităţii - şeful Direcţiei 1 Raţiu şi cu colonelul Stan de la Direcţia a doua, se întrunesc în birou unde vine Ion Iliescu cu Petre Roman şi cu grupul său şi i se încredinţează calitatea de succesor politic al lui Nicolae Ceauşescu în acea şedintă care a durat de la 16.00 la 16.30.

Momentul în care lovitura de stat se intersectează cu revolta populară

După această şedință din 22 decembrie, ora 16.30 colonelul Mircea care era comandantul Direcţiei Speciale, ofiţerul de legătură cu tratatul de la Varşovia, se duce la telefon şi comunică internaţional următoarele: Ministru Apărării Naţionale este generalul Stănculescu şi toată armata îl urmează.

Ministerul Apărăriii Naţionale a decis ca puterea politică să fie încredinţată Frontului Salvării Naţionale, adică domnului Ion Iliescu. Din acel moment se întâmplă o serie întreagă de lucruri pentru că repet vorbim despre un traseu paralel la un moment dat al evenimentelor din stradă şi loviturii de stat. Momentul în care lovitura de stat intră în intersecţie cu revolta populară, se îndreaptă împotriva ei, este de fapt momentul în care se manifestă practic lovitura de stat propriu-zisă de care vorbim noi.

Vă voi da următorul exemplu. Există o mărturie şi poate o să fie chemat domnul Iulian Vlad la Procuratură să explice şi confirme această declaraţie.

La ora 17.00 se întoarce grupul Iliescu la Comitetul Central. Pe holul principal se întâlneşte cu Iulian Vlad. Citez din declaraţia dânsului: "Iliescu mi-a solicitat, mi-a cerut să mă ocup împreună cu tov. general Guşă de problemele cu armata, cu internele să fie ordine". Fuseseră în balcon, au ieşit de acolo, iar acest context care este foarte important faţă de acest grup, de felul în care se reflectă autoritatea juridică a lui.

Iulian Vlad a continuat: "Militaru s-a apropiat de mine şi mi-a spus că el a fost numit să preia forţa conducerii armate, tuturor forţelor militare ale statului MAPN, MAI şi Securitatea. I-am întrebat atunci, de ce mi se iau din moment ce eu sunt alături de dumneavoastră? Şi spune: Tu, Vlad, trupe de securitate U.S.L.A mi se subodonează mie. Eu am întrebat pentru că nu mi se părea normal ca acestea să fie în subordinea lui. El mi-a răspuns că e mai bine să rămână aşa, pentru că aşa s-a hotărât şi eu vor prelua".

Securitatea este preluată de Armată încă din 22 decembrie

Aşadar, la ora 17.00 trupele de securitate, adică toate forţele armate ale securităţii au intrat în subordinea lui Militaru şi am să vă spun şi de ce, există şi proba. Pentru că la ora 20.00 a aceleiaşi zile de 22 decembrie generalul Ghiţă, comandantul Trupelor de Securitate l-a sunat pe generalul Vlad în clădirea CC şi a raportat următoarele: "Am primit ordin să intru în subordinea MAPN, respectiv a generalului Militaru". Subliniez pentru a nu exista nici un fel de dubiu, RESPECTIV a generalului Militaru.

Este un moment crucial al acestor evenimente şi anume momentul când traseul loviturii de stat se îndreaptă împotriva revoltei populare în mod violent. Când începe de fapt acea divesiune teroristă. Ea se petrece în jurul orei 17. 45 în Piaţa Palatului, atunci când traseul revoltei populare, adică mulţimea aceea de oameni de acolo începe să transforme manifestaţia anticeauşistă într-o manifestaţie anticomunistă.

Lozincile care au început să se strige în momentul 17.30 - 17-45 erau "Fără comunism, jos comunismul", că or fi fost instigaţi sau nu, atunci se declanşează în câteva minute tot fenomenul diversionist şi care produce 949 de morţi. Mai concret, după îndepărtarea lui Ceauşescu de la conducere avem acest număr de victime identificate de către procuratură."

Declarațiile au fost făcute în emisiunea lui Tavi Hoandră de la Realitatea TV în 2016.