Lupta cu așa-zisele schimbări climatice este o afacere fabuloasă la nivel mondial, indiferent dacă această teorie este corectă din punct de vedere științific sau nu.
În ceea ce privește piața auto, lucrurile sunt clare. Cine nu se adaptează, dispare, așa că toți producătorii încearcă să dezvolte rapid mașini electrice cât mai performante și cât mai ieftine. Dincolo de provocările tehnice, mai există, însă, o problemă- crește exponențial cererea pentru materiile prime necesare producției de baterii pentru noile mașini. Cum se traduce această nevoie în termeni geopolitici? Foarte simplu, scade interesul pentru țările care au rezerve de petrol și gaze și crește importanța statelor bogate în materii prime care pot fi folosite la fabricarea acumulatorilor, cum ar fi litiul, de pildă.
Acest metal de culoare alb-argintie pare să fi avut un oarecare rol și în răsturnarea președintelui bolivian Evo Morales. Nu am fost niciodată un suporter al regimurilor de extremă stânga, iar Evo Morales nu mi-a fost niciodată simpatic. E evident că a încercat să se agațe de putere forțând Constituția și fraudând alegerile, ceea ce a dus la manifestații populare. Cât privește, însă, trecerea poliției și, mai apoi, a armatei de partea manifestanților (ceea ce a dus până la urmă la demisia lui Morales), aici lucrurile sunt ceva mai complicate și nu poate fi exclusă o intervenție din afară. Potrivit lui Eoin Higgins de la CommonDreams.org, o stranie coincidență face ca lovitura de stat împotriva lui Morales să vină la numai o săptămână după ce președintele bolivian a anulat un acord încheiat cu o companie germană pentru dezvoltarea unor depozite de litiu. O măsură salutată, de altfel, pe twitter de corespondentul Washington Monthly, David Atkins în termeni interesanți: „Litiul din Bolivia aparține poporului bolivian, nu cabalelelor corporative multinaționale”.
Planul lui Morales cu privire la rezervele de litiu ale țării era chiar foarte corect. Potrivit rețelei de televiziune din America Latină, Telesur, Guvernul Morales a anunțat încă din iunie că e „hotărât să industrializeze Bolivia și a investit sume uriașe pentru a se asigura că litiul este prelucrat în țară pentru a-l exporta doar cu valoare adaugată, de pildă sub formă de baterii”. Ca urmare, pe 4 noiembrie, Morales anulează acordul din decembrie 2018 cu ACI Systems Germania după săptămâni de proteste din partea locuitorilor din Potosí, o regiune în care se află între 50 și 70 la sută din rezervele de litiu ale lumii. Decizia lui Morales pare să fi încurcat puternic jocuri de miliarde de dolari. Nu de alta, dar firma germană, potrivit lui Eoin Higgins de la CommonDreams.org, furnizează baterii celebrei firme Tesla. Să-l fi răsturnat corporațiile internaționale de la putere pe Morales?
Adevărul nu-l vom afla, probabil, niciodată. Este, însă, o certitudine, că goana după materiile prime va avea efecte importante asupra viitoarei împărțiri a lumii între marile puteri. Potrivit Bloomberg News, cererea de litiu, de pildă, va fi de două ori mai mare până în 2025. Mineralul moale și foarte ușor este extras în principal din Australia, Chile și Argentina. Bolivia are rezerve de circa 9 milioane de tone, încă neexploatate. De acest lucru se va ocupa cel mai probabil firma germană ACI Systems, pentru că noul Guvern pare dispus să continue înțelegerea anulată de Evo Morales.
Recomandările noastre
