Extrema dreaptă dar și extrema stângă sunt marii câștigători ai alegerilor din Turingia, în fosta Germanie comunistă.

La 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, sperie doar ascensiunea dreptei, nu și a urmașilor partidului comunist.

Alternativa pentru Germania (AfD, extrema dreaptă) a reușit, duminică, să câștige a doua poziție, cu 23,5% din voturi, dublându-și scorul înregistrat la precedentul scrutin din 2014.

Uniunea creștin-democrată (CDU) a Angelei Merkel a terminat cu un scor de 21,8%, adică cu un regres de 12 puncte procentuale în cinci ani în landul Turingia pe care altădată îl domina fără probleme.

Este cel mai mic scor înregistrat în această regiune, după reunificarea Germaniei, în 1990. Un „rezultat dureros”, a recunoscut, citat de AFP, liderul filialei CDU din Turingia, Mike Mohring.

După 27,5% din voturi în Saxonia și 23,5% în Brandengurg, la 1 septembrie, extrema dreaptă câștigă teren la fiecare scrutin, mai ales în fostul Est comunist.

Rezultatul din Turingia este încă o lovitură pentru CDU și social-democrați, partide tradiționale de guvernământ care au dominat scena politică germană după război.

O lovitură care va fragiliza și mai mult guvernul federal al Angelei Merkel.

Björn Höcke, noul fuhrer al dreptei

Extrema dreaptă a vorbit de un „seism” electoral în favoarea sa. Liderul AfD din Turingia, Björn Höcke, a estimat că AfD, aflat în creștere constantă după 2015 și după valul de sute de mii de migranți care au venit în Germania, este „pe cale să devină un mare partid popular național”.

În vârstă de 47 de ani, cu ochii albastru-gri, fost profesor de istorie și sport în liceu, Björn Höcke este fascinat de al treilea Reich.

La câteva săptămâni după împușcăturile care au vizat sinagoga din Halle (Saxonia-Anhalt), soldate cu doi morți, Höcke a declarat, citat de Franceinter: „trebuie să decidem dacă vrem să fim oi sau lupi. Noi am ales să fim lupi”.

Rezultatul obținut de AfD în Turingia este cu atât mai remarcabil cu cât Höcke a fost acuzat că a pregătit terenul ideologic pentru autorul atacului din Halle, prin declarațiile sale împotriva culturii germane a căinței pentru crimele naziste.

În fața organizației de tineret a AfD, „Junge Alternative”, Höcke s-a indignat de prezența Memorialului Holocaustului din Berlin: „suntem singurul popor din lume care a plantat în inima capitalei un monument al rușinii”.

Höcke, care promite expulzări masive de migranți, apără „identitatea germană”, o viziune pozitivă asupra istoriei țării, evocă pericolul pe care-l reprezintă străinii și vrea să interzică centralele eoliene, face parte din eșalonul întâi din Afd.

Familist cu patru copii

Dacă a realizat un scor important în Turingia, Hocke urmărește o mai mare legitimitate în AfD pentru ca radicalul său curent să devină majoritar în extrema dreaptă germană.

El spune că este prieten cu actualul lider al AfD, Alexander Gauland, în vârstă de 78 de ani, dar ar putea, așa cum a făcut în 2017 cu Frauke Petry, să-l împingă spre ieșire.

Un congres AfD este programat în 30 noiembrie și 1 decembrie pentru a alege o nouă președinție.

Criticii lui Björn Höcke din sânul AfD îi reroșează gustul pentru cultul personalității.

Dar Höcke, familist cu patru copii, se afișează în haine simple, alături de oamenii obișnuiți, și apare într-un video oficial alergând prin frunzele aurii de toamnă din satul său, strângând mâna muncitorilor, femeilor, sau hrănind animalele.

El spune: „când mă onorezi, simt pasiunea și îmi plec fruntea cu umilință pentru angajamentul tău”.

Bodo Ramelow, noul cârmaci al stângii

Dar urmașii foștilor comuniști germani au fost marii câștigători ai alegerilor din Turingia.

Die Linke, stânga radicală, împreună cu purtătorul său de drapel, actualul șef al guvernului regional, Bodo Ramelow, a sosit în frunte cu un scor de 31%, un rezultat în creștere, chiar și la 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului.

Ramelow, fost sindicalist, și-a clădit însă succesul pe o politică foarte pragmatică, în care nu a ezitat să privilegieze tematici apreciate de conservatori, cum este securitatea, mai degrabă decât sloganurile partidului său de la Berlin, de care s-a distanțat.

Îi va fi însă dificil să se mențină la putere pentru că partenerii actuali ai coalișiti, social-democrații (SDP) și ecologiștii, nu au câstigat decât 8,2% și 5,1% și nu se află în măsura să-i furnizeze o majoritate.

În același timp, conservatorii refuză să guverneze atât cu stânga radicală cât și cu extrema dreaptă, ceea ce ar putea bloca orice formare a unei coaliții majoritare.