Cel putin o persoana a fost ucisa, iar alte cinci, ranite, dupa ce junta militara din Myanmar a ordonat politiei dispersarea miilor de manifestanti care au protestat si astazi pe strazile din Rangoon si din alte orase.

Potrivit Reuters, care citeaza o sursa medicala din Rangoon, toate cele sase victime aveau plagi impuscate.

Un website din Myanmar a transmis astazi ca trei calugari budisti au fost impuscati de fortele de ordine si de patrulele militare in Ahlone, un cartier din Rangoon.

Circa 700 de protestatari - calugari budisti, maicute sau studenti - au incercat astazi sa se apropie de cel mai venerat loc sfant budist al tarii, pentru a sfida interdictia guvernului privind reuniunile publice.

Politisti inarmati cu bastoane au intervenit dur, iar, potrivit martorilor, circa 100 de manifestanti, unii plini de sange, au fost arestati si urcati in masini militare fara placute.

Fortele militare au mai folosit gaze lacrimogene, iar sase impuscaturi s-au auzit in zona pagodei Shwedago din Rangoon, unul din punctele centrale ale demonstratiilor din ultima saptamana.

Calugarii budisti conduc revolta impotriva juntei militare

Peste 100.000 de oameni au manifestat ieri la Rangoon in Myanmar (fosta Birmania) cerand democratie si reconciliere nationala, ignorand avertismentele juntei militare la putere ca protestatarii vor fi pedepsiti.

Izbucnite in luna august, in urma unei noi scumpiri a combustibililor, demonstratiile din Myanmar au luat o amploare fara precedent in aceasta saptamana. O contributie decisiva la amplificarea manifestatiilor a avut o implicarea foarte respectatilor calugari budisti, asa-numitii bonzi.

Potrivit agentiilor de presa, peste 30.000 de bonzi au luat parte la demonstratiile de luni si marti, ceea ce a dat curaj populatiei. Studentii au coborat si ei in strada marti, dupa ce, cu o zi in urma, s-au multumit sa aplaude de pe trotuar trecerea suvoiului de manifestanti. „Oamenii nu se mai tem. Ii ajuta pe calugari si le ofera apa de baut”, a declarat agentiei Reuters un participant la manifestatie.

Dispret cu blidul intors

In acelasi timp, militarii sunt destul de reticenti in a interveni in forta pentru dispersarea manifestatiilor. Multi soldati s-au aratat destul de timorati de gestul de luni al bonzilor de a intoarce blidele pentru pomeni cu fundul in sus. Acest gest, ce semnifica refuzul de a mai primi pomana conducatorilor tarii, are o mare incarcatura simbolica pentru budisti, fiind echivalent cu excomunicarea.

Jurnalistii aflati la fata locului anuntau ieri ca in centrul orasului Rangoon nu se vede nici urma de forte militare, centrul fiind ocupat practic de manifestanti.

Demonstratia a inceput la impresionanta pagoda Shwedagon, cel mai important lacas religios al tarii. Marsul condus de bonzi s-a oprit la pagoda Sule, aflata in centrul orasului, in apropierea primariei.

Exasperati de saracie si dictatura

O tara cu mare potential economic, datorat in special resurselor sale de gaze naturale, Myanmar se zbate intr-o saracie lucie din pricina juntelor militare ce s-au succedat la putere in ultimii 45 de ani.

Primul puci a avut loc in 1962, si de atunci incoace tara are putine legaturi chiar si cu vecinii sai. In aceste conditii, economia stagneaza, in timp ce in restul tarilor din sudul Asiei populatia incepe sa simta beneficiile dezvoltarii din ultima decada. Pe acest fond, decizia conducerii militare de a dubla luna trecuta pretul combustibililor a starnit furia populatiei saracite.

In ultimele zile, protestatarii au prins curaj, adaugand revendicarilor lor economice si nemultumirile la adresa dictaturii. Acest lucru este evident si din lozincile scandate la Rangoon si in celelalte orase unde au avut loc manifestatii. „Mancare, haine si case pentru toata lumea” a fost una dintre lozincile scandate frecvent, insa la fel de bine s-au auzit sloganuri precum „Libertate, nu tortura!”.

In multime au putut fi zarite mai multe drapele ale Ligii Nationale pentru Democratie, partidul condus de faimoasa Aung San Suu Kyi. Laureata a Premiului Nobel pentru Pace, Suu Kyi se afla in arest domiciliar de ani intregi, dupa ce victoria partidului sau la primele alegeri pluraliste, din 1990, nu a fost recunoscuta de junta militara.

In acelasi timp, manifestantii au avut constant grija sa se proclame o miscare non-violenta, sperand ca astfel armata nu va trece la represalii. Oamenii au inca in minte masacrul produs in urma revoltelor din 1988, unul dintre cele mai intunecate episoade din istoria moderna a tarii. Peste 3.000 de oameni au fost ucisi in reprimarea sangeroasa a demonstratiilor conduse la acea vreme de studenti.

Junta isi calculeaza raspunsul

Conducatorul tarii, generalul Than Shwe, se afla la Nay Pyi Daw, capitala administrativa a tarii construita chiar de el. Faptul ca un om cunoscut pentru ca nu tolereaza niciun fel de opozitie nu a intervenit timp de doua zile impotriva celor mai mari manifestatii din ultimii 20 de ani ii intriga pe observatori. Este posibil ca in spatele acestei atitudini rezervate sa se afle presiunile Chinei, tara care detine o oarecare influenta asupra regimului militar din Myanmar.

SE STRANGE SURUBUL

Sanctiuni peste sanctiuni

Ambasadorii tarilor UE s-au reunit ieri la Bruxelles pentru a discuta despre situatia din Myanmar si despre o eventuala intarire a sanctiunilor impotriva regimului militar din aceasta tara. Totodata, Casa Alba a anuntat ca, in discursul sau in fata Adunarii Generale a ONU, presedintele George W. Bush va anunta noi sanctiuni impotriva juntei din Myanmar. Potrivit purtatorului de cuvant al Casei Albe, Dana Perino, Bush urma sa se pronunte in favoarea sprijinirii opozitiei din Myanmar.