Vreau transport in comun curat si lejer.
Fara umilinte gen circulat pe scari, inchis usa-n nas, calatorit cu cotul prins, asteptat pana imbatranesti in statie, sufocat inauntru in zilele caniculare pentru ca unii s-au zgarcit la aer conditionat, teama ca geanta ta va fi urmatoarea taiata de cei pe care tocmai ii vezi operand in buzunarul doamnei in verde.
Vreau o lege care sa descurajeze masinile particulare sa circule (mai bine zis sa se afle-n treaba aglomerand strada) cand li se nazare. Dar legea sa ofere ceva in schimb, un transport in comun civilizat - includem aici si piste pentru biciclete.
Vreau autobuze supraetajate, ca-n Londra. In felul asta ajung de doua ori mai multi oameni la destinatie, fara incruntari si fara sa umple carosabilul de doua ori mai mult.
Vreau cateva tronsoane in plus la metrou. Asa incat sa acopere suprafata Bucurestiului si cei care aleg sa circule cu metroul sa nu-si mai complice existenta cu calcule inutile de combinatii metrou-autobuz. Oricum, toate-s pierzatoare.
Vreau sa se termine odata lucrarile la asfalt, borduri, canale, pasaje, garaje, tevi de gaze, fatade de blocuri si-n general la ingrosat de buzunare, fara niciun rezultat consistent si pentru noi, astia, muritorii de rand. Adica sa vedem cum toate astea functioneaza si arata impecabil. Ma rog, treaba cu buzunarele ingrosate functioneaza.
Vreau autostrazi. Din Bucuresti pana la Mangalia, din Iasi la Cluj, din Brasov la Satu-Mare, din Oradea spre Pitesti. A! Si din Bucuresti spre Pitesti. Si ar mai merge si alte cateva autostrazi-surpriza, care sa ne usureze asa mult deplasarile incat sa ne lase paf.
Vreau sa fie amendati cei care arunca sticle de plastic sau alte porcarii pe geamul masinii si taximetristii care fumeaza in timp ce duc clientii la destinatie. Si in taxiul care stationeaza sa fie aplicata amenda soferului, doar ca intr-un cuantum mai mic, dat fiind ca pasagerul se poate salva iesind. Vreau sa nu mai dam in gropi. Vreau sa-i pese cuiva.
Tot ce am scris pare o poezie contemporana, nu? De-aia fara rima. Cu limbaj direct, nesofisticat. Mda, poezie. Toti o stim pe de rost, dar nimeni n-o recita.