Ion Caramitru starneste controverse cu montarea operei lui Bizet.

Un demers artistic surprinzator pornit de la opera „Carmen”, de Georges Bizet, o reinterpretare mai violenta si mai realista a capodoperei este spectacolul „Tragedia lui Carmen”, pe care Ion Caramitru l-a montat la Sibiu si l-a adus luni seara pe scena Teatrului National din Bucuresti, in cadrul Festivalului „George Enescu”.

Adaptarea operei este semnata de Marius Constant, Jean Claude Carierre si renumitul regizor de teatru Peter Brook, si s-a jucat prima oara la Paris in 1981.

Spectacolul lui Caramitru, care a montat in 1993 opera si la Belfast, a avut premiera vara aceasta la Sibiu, s-a jucat in curtea interioara a Muzeului de Istorie si a costat sase miliarde de lei vechi.

„Tragedia lui Carmen” are muzica sintetizata intr-o ora si jumatate de la varianta de patru ore a lui Bizet, fiind „o adaptare pentru publicul contemporan”, crede muzicologul Grigore Constantinescu.

In franceza si in romana

„Tragedia lui Carmen” pastreaza o parte a ariilor originale ale lui Bizet, interpretate in franceza, de solisti de opera, presarate cu insertii de proza, in limba romana, sustinute de actori.

„Daca fragmentele de proza nu erau in romana, spectacolul ar fi trebuit subtitrat. La final moare Escamillo, ucis de taur, iar ca alt element de noutate am introdus si copii-tigani”, explica Ion Caramitru. Spectacolul, cu scenografia semnata de Maria Miu, este eliberat de inhibitii, eroii intruchipati nemaifiind idealizati, avand trairi si reactii intense si autentice.

Melanjul dintre teatru si opera este insa deficitar si nu exista o armonizare a mijloacelor teatrale pentru solistii de opera. Sunetul nu a fost cel natural, acustica salii improprie pentru muzica de opera a fost imbunatatita cu microfoane si amplificare (care a mai dat mici rateuri).

Anca Florea : « Teatralizarea » operei               « Vazand premiera de la Sibiu (intr-un ideal spatiu neconventional), apoi reprezentatia de la TNB, cu aceeasi distributie, am avantajul comparatiei, ‘’traspunerea’’ pe scena pastrand insa esenta ambiantei initiale; personajele bine conturate se misca dezinvolt, implicarea unor actori alaturi de solisti de opera fiind interesanta si ‘’provocatoare’’ pentru cantareti. Proiectul lui Peter Brook (generand si comprimarea actiunii si adaptarea muzicii lui Bizet de catre Marius Constant, chiar inversarea ordinii unor secvente din partitura originala, a carei motivatie inca nu o inteleg) urmareste ‘’teatralizarea’’ operei, schimband repere importante, astfel incat spectacolul montat acum de catre Ion Caramitru poate fi atractiv si apreciat la superlativ de specialistii si publicul de teatru, dar mai putin de catre melomanii care cunosc opera lui Bizet. In ansamblu este o reusita, cu performante artistice notabile – Oana Andra in rolul titular, Mihaela Stanciu in Micaela, Iordache Basalic in Escamillo -, cu rezerve in ce-l priveste pe Vlad Mirita (departe de Don Jose), Eugen Cristea si Silviu Biris fiind ‘’acasa’’ in Pastia si Zuniga (poate prea sarjat). Un spectacol echilibrat, dens, credibil, bine condus, cu o orchestra dirijata riguros de Tiberiu Soare, un posibil succes de stagiune si, oricum, o pata de culoare in Festivalul care, printr-un amuzant joc al hazardului, propune si… Carmen de Bizet la Opera Nationala », spune muzicologul Anca Florea.

Melomanii, lezati

 „Ma ingrijoreaza insa demersul unui om plecat din Romania - Marius Constant - care a lasat un lucru minor ca aceasta subproductie dupa „Carmen” de Bizet”,  a subliniat muzicianul Aurelian Octav Popa.

Spectacolul nu mai poate fi jucat in acest moment, contractul cu cele sase reprezentatii pentru Sibiu s-a incheiat, iar „costurile pentru cele trei distributii si pentru orchestra sunt prea mari, fara ajutorul sponsorilor nu putem continua”, spune Ion Caramitru.

Cititi si: Incepe Festivalul International "George Enescu" Vezi si: Radio România Muzical