Kebapul libanez, in faliment

Kebapul libanez, in faliment

Visul unor investitori straini de a da lovitura in Capitala cu o afacere cu mancare internationala s-a naruit.

Investitia de 750.000 euro a cinci libanezi si planurile lor marete de a-si extinde prezenta in toate orasele mari s-au naruit odata cu inchiderea fast-foodului Mc Louf de la Gara de Nord.

In acelasi loc, de la 1 iunie, trecatorii isi vor putea stavili doar „foamea” de credite pentru ca spatiul va fi inchiriat de o banca, pentru 15.000 de euro pe luna. Libanezii n-au rezistat birocratiei specifice tinutului balcanic, insa nici nu au luat in calcul eventualele piedici legate de faptul ca pe spatiul in care voiau sa se desfasoare functionase o fabrica de textile.

Socoteala de acasa...

Cand lantul libanez de fast-fooduri Mc Louf a deschis in Bucuresti primul restaurant, in august 2005, planurile erau foarte mari. Investitia de 750.000 de euro in fast-foodul din apropierea Garii de Nord trebuia sa fie urmata de alte patru restaurante in Bucuresti.

Mai mult, investitorii arabi vizau deschiderea de fast-fooduri in toate orasele cu peste 300.000 de locuitori. La acel moment, profitul preconizat pe patru luni era intre 75.000-100.000 euro, iar investitia urma sa fie amortizata in cinci ani.

„La cate cheltuieli, taxe si controale am avut in tot acest rastimp, nu aveam cum sa rezistam”, ne-a spus Marilena Firica, directorul Comtex 95, firma care administra afacerea Mc Louf in Romania. Managerul afacerii cu kebap se plange ca autoritatile locale nu stiau cum sa-i mai amendeze si sa obtina „cadouri” de la patronii arabi.

Cheltuielile lunare cu utilitatile, cei 30 de angajati si aprovizionarea depaseau 13.000 de euro, spune Firica. „Factura la energie electrica venea 150 de milioane”, la care se adaugau „datoriile” catre primarie, protectia muncii, inspectia sanitara sau Camera de Munca deoarece „unde e un restaurant, vin toti”, spune directorul. Acum, inchirierea spatiului catre banca amortizeaza investitia in doar doi ani si jumatate.

Birocratie autohtona

In 2004, Comtex 95, firma asociatilor libanezi, a cumparat de la primarie 260 de metri patrati la parterul unui bloc din apropierea Garii de Nord (spatiul total, cu tot cu etaj, era de 406 mp). Firma a beneficiat de dreptul de preemptiune, fiind chiriasa a spatiului.

Inceperea constructiei pentru fast-food a intarziat cu sase luni deoarece asociatia de locatari s-a impotrivit, existand si un proces intre cele doua parti. Apoi a urmat „cosmarul birocratic”, spune Marilena Firica: doua luni pentru certificatul de urbanism, doua luni pentru autorizatia de constructie, iar pentru bransament separat la apa, gaze si electricitate alte autorizatii.

Lantul cu doar doua verigi

Anuntat la lansarea Mc Louf in Romania ca lant de fast-fooduri international, Mc Louf este prezent, de fapt, doar in Liban si Romania. Trei din cei cinci investitori libanezi care detin Mc Louf in Liban au infiintat firma SC Comtex 95 pentru a administra aceasta afacere cu kebap in Romania.

Mc Louf Liban este detinut de firma Midelia, care va infiinta prin intermediul MideliaGroup Romania cafenelele C’Bon. Compania Midelia se ocupa mai mult cu domeniul constructiilor, dezvoltari imobiliare si case de vacanta. Mc Louf Liban activeaza de peste 15 ani si are cinci restaurante in tara araba, unele foarte luxoase, cu deschidere la Marea Mediterana. Midelia mai are investitii si in Kuweit.

AFACERI

Libanezii nu se lasa

Investitorii libanezi nu au renuntat la afaceri in Romania si aduc in mallul din Pitesti franciza cafenelei C’Bon. Deschiderea va fi pe 18 mai si va ocupa 60 mp din parterul Euromall Pitesti, plus 72 mp terasa. In 2008, C’Bon poate fi prezenta si in noul mall din Bucuresti. Alta destinatie a cafenelei poate fi Galatiul, dupa cum ne-a spus Marilena Firica. Investitia de la Pitesti este de aproximativ 50.000 de euro, in care sunt incluse contractul pe cinci ani si plata celor trei luni de avans catre Flash Invest, compania israeliana care a construit mallul.

Ne puteți urmări și pe Google News