Sub influenta anturajului, adolescentii invata sa comita furturi si acte de santaj. Violenta juvenila a ajuns la cote alarmante, spun specialistii.

Doua eleve de 13 ani, din Timisoara, s-au certat si s-au batut in subsolul scolii. Una dintre ele a ajuns in coma la spital. Trei eleve din clasa a X-a, din Galati, s-au batut in curtea liceului, in timpul recreatiei, sub privirile colegilor. Nimeni nu a chemat gardianul de serviciu. Sunt doua dintre cele mai recente cazuri de violenta scolara.

Imaginile cu batai in sala de curs intre colegi sau chiar intre elevi si profesori lipsiti de autoritate umplu in ultima vreme ecranele televizoarelor. Violenta in scoala este un „fenomen social”, care se prelungeste si in afara institutiilor de invatamant.

De la paruiala din curtea scolii si elevul care injura profesorul la ora, pana la acte grave de santaj, atacuri si crime nu mai este decat un pas. Specialistii avertizeaza ca neimplicarea va duce la acutizarea fenomenului in timp. 

Sunt voci care sustin ca violenta nu e noutate, ca exista si in urma cu 10-15 ani, doar ca actele de agresivitate nu erau filmate cu telefonul mobil si, in consecinta, nu erau mediatizate. Statistica este insa ingrijoratoare.

Delincventi sub 14 ani

Cifrele arata clar ca fenomenul e in plin proces de acutizare. In primele doua luni ale anului, numai in Capitala, copii cu varste mai mici de 14 ani au comis de doua ori mai multe fapte ilegale decat au fost inregistrate in tot anul 2006.

„Acest trend, specific tuturor societatilor moderne, nu numai Romaniei, e, in mod categoric, alarmant. Numarul infractiunilor in randul minorilor va creste tot mai mult de la o luna la alta”, spune sociologul Marius Pieleanu.

„Sa nu ne mire daca, in cativa ani, vom avea acte de violenta foarte grave in licee, de tipul atacurilor cu arma din Anglia. Ceea ce se intampla in scolile romanesti e un fenomen social care trebuie sa ne dea de gandit”, puncteaza si psihologul Aurora Liiceanu. 

In 75% dintre scoli dainuie violenta

Actele agresive antisociale au loc atat in scoala primara, cat si la liceu sau  facultate. Potrivit studiilor, cele mai multe acte de violenta, verbala sau fizica, se petrec in liceu.

„In 75% dintre scolile romanesti au loc acte de violenta grave si foarte grave. Cauzele sunt multiple, de la cele care tin de personalitatea individului, pana la familie, scoala si relatiile dintre elevi, parinti si profesori”, spune Aurora Liiceanu.

„Trebuie sa ne asumam responsabilitatea si, odata ce am identificat problema, sa o recunoastem si sa incercam sa o rezolvam”, recomanda Pieleanu.

The Times

„Violenta, scapata de sub control?”

Publicatia „The Times” de miercuri, 11 aprilie, prezinta, in doua pagini, o analiza a fenomenului violentei in scolile din Marea Britanie. Jurnalistii britanici fac o trecere in revista a celor mai grave acte de violenta - atacuri si crime cu arme albe sau pistoale -, petrecute in curtea liceelor sau in afara institutiilor de invatamant din Regatul Unit.

„The Times” vorbeste, de asemenea, si despre programele ample de prevenire a violentei juvenile in scoli derulate la nivelul intregii tari. In Marea Britanie, cei mai multi elevi poarta la ei, zi de zi, un cutit, „pentru autoaparare”, si aproape fiecare dintre adolescentii de liceu cunoaste cel putin o persoana care poseda arma.

Potrivit „The Times”, 69 de adolescenti au murit impuscati in 2005, in comparatie cu doar 35, in perioada 1997-1998. Mai mult, 29% dintre elevii din Londra declara ca poarta zilnic un cutit, iar 25% dintre baietii cu varste intre 14 si 17 ani au fost implicati in jafuri si crime. Unu din cinci elevi de 16 ani recunoaste ca a atacat pe cineva cu arma alba.

Pedepse

Puscarie cu jumatate de masura pentru minori

Potrivit Codului Penal, minorii sub 14 ani nu pot fi pedepsiti in niciun fel pentru infractiunile pe care le comit. Cei care au intre 14 si 16 ani raspund penal doar daca specialistii stabilesc ca au avut discernamant in momentul comiterii infractiunii.

Practic, numai adolescentii cu varste intre 16 si 18 ani ajung in centre de reeducare. Legea prevede ca minorii-infractori primesc, pentru faptele lor, jumatate din pedeapsa aplicata unui adult. Pentru furt, un minor risca sa ramana intr-un centru de reeducare intre 6 luni si 6 ani, in timp ce pentru talharie poate „incasa” de la 1,5 la maximum 10 ani de detentie. (Raluca Dan)

Bilant

Tot mai multi copii-infractori

Infractiunile comise de minori sunt in continua crestere. Numai in primele doua luni ale acestui an, in Capitala, copii cu varste mai mici de 14 ani au comis de doua ori mai multe fapte ilegale decat au fost inregistrate pe tot parcursul anului trecut. Potrivit statisticilor politiei, in ianuarie si februarie 2007 au fost inregistrate 278 de astfel de infractiuni, fata de 130 in tot anul 2006. 

Bilantul arata ca, in 2006, au fost solutionate 1.837 de fapte ilegale comise de minori, 1.707 fiind savarsite de adolescenti cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani. Pentru aceeasi categorie de varsta, de la inceputul acestui an si pana in prezent, politistii au inregistrat deja 266 de infractiuni.

Conform statisticilor, primele in „topul” ilegalitatilor sunt furturile (743 de cazuri in 2006), urmate de talharii (230), detinere si consum de droguri (38) si prostitutie (23). Nu lipsesc insa nici omorul, pruncuciderea sau vatamarea corporala grava. (Mihaela Stanciucu)

IRESPONSABILITATE

Scoala si familia isi impart vina

Vina in ceea ce priveste fenomenul si-o impart, deopotriva, parintii si educatorii. Parintii de astazi nu mai au timp sa fie alaturi de copiii lor si sa-i inteleaga. Si atunci, adolescentii se vad nevoiti sa-si rezolve singuri diversele probleme. Iar violenta este cea mai facila metoda de solutionare a necazurilor.

„Pe de alta parte, sunt si parintii care pleaca la munca in strainatate si-si lasa copiii in grija bunicilor. Acestia sunt depasiti de situatie si nu se descurca cu adolescentii de azi”, spune psihologul Cristiana Levitchi.

In ceea ce priveste scoala, se observa, in primul rand, diminuarea autoritatii profesorilor in fata elevilor. Numarul tot mai mare al actelor de agresivitate in randul minorilor, atat in scoala, cat si in afara ei, e un semn clar al permisivitatii legii si a regulamentelor de ordine interioara.

 „Scoala nu-si asuma responsabilitatea de a se implica si de a rezolva problemele de acest gen. Nu-si dau seama ca, dincolo de curtea scolii, actele de violenta juvenila pot fi si mai ample, si mai grave”, adauga sociologul.

Pot fi violenti elevii care asista la astfel de fapte in familie, dar si cei care nu se simt integrati in colectiv. Recurg insa la fapte violente si copiii care nu reusesc sa obtina performante scolare. Nu ies in evidenta cu un premiu la olimpiada, ies in fata „folosind pumnul”.

„E mai greu sa-ti impui punctul de vedere si mult mai la indemana sa-ti impui forta fizica”, spune psihologul scolar Marcela Calineci. Cauza violentei in randul elevilor o pot reprezenta si consumul ridicat de alcool si de droguri, dar si influenta gastii din care face parte adolescentul sau la care vrea cu orice pret sa adere.

Un alt element ce duce la violenta: media. Ceea ce se vede pe sticla are o mare influenta asupra comportamentului adolescentilor. Deci vinovate sunt si celebrele „Stiri de ora cinci”, pline de agresivitate, dar si desenele animate si filmele pline de violenta.

Se pare ca pana si „siropoasele” telenovele promoveaza violenta. „Acest gen de filme foloseste un limbaj extrem de violent. Din telenovele invata tinerele sa lupte cu orice pret pentru persoana iubita. Asa s-ar explica, poate, si bataile tot mai frecvente intre adolescente, pe motive de gelozie”, arata Levitchi.

Solutii

Ministerul si media

> „O solutie ar fi ca Ministerul Educatiei sa infiinteze un organism care sa monitorizeze constant violenta in scoala. Noi nu avem statistici privind numarul actelor de violenta din curtea scolii”, spune Liiceanu.

> Profesorii trebuie sa se implice mai mult. Pe langa orele de educatie civica, trebuie o paza buna si sanctiuni mai aspre, pana la exmatriculare.

> „Un psiholog in fiecare scoala, cursuri de negociere a conflictelor, de educare a elevilor, parintilor si profesorilor deopotriva”, propune psihologul Cristiana Levitchi.

> Imbunatatirea relatiei scoala-familie, care e plina de reprosuri reciproce.

> Media trebuie sa promoveze nonviolenta. „Nu avem atata nevoie de filme pline de violenta, din care copiii nu au nimic bun de invatat”, spune Liiceanu.