Masura-soc: seful Fiscului, demis din cauza ca a criticat masurile lui Vladescu intr-un interviu EVZ. AUDIO

Primul-ministru l-a demis azi pe seful Fiscului, Sebastian Bodu, secretar de stat in  cadrul Ministerului  Finantelor. Motivul invocat de guvern, prin intermediul unui comunicat, este „inducerea in eroare a opiniei publice in legatura cu masuri ale guvernului, prin declaratii de ordin public”.

Pentru ca decizia spontana sa-si produca efectele cat mai repede, „Monitorul Oficial” a fost intors de la tipar ca sa includa si decizia luata de premier, astfel incat aceasta sa fie irevocabila. 

Declaratiile la care se face referire in comunicatul guvernului sunt tocmai raspunsurile date de Bodu in cadrul unui interviu acordat marti, 16 ianuarie, cotidianului „Evenimentul zilei”. Intrebarile au fost pe teme din actualitate, de natura fiscala: taxa de inmatriculare, cea pe viciu - despre care s-a spus ca va crea distorsiuni concurentiale si evaziune. De asemenea, Bodu a vorbit despre intarzierile in adoptarea legii pentru controlul averilor demnitarilor, insa a precizat ca in calitate de cetatean, nu de membru al executivului.

Conform unor surse guvernamentale, desi s-a aratat nemultumit de declaratiile fostului sef al Fiscului, nu ministrul finantelor, Sebastian Vladescu, i-a facut lui Bodu vant din guvern. Decizia a fost luata joi seara, la o sedinta de partid a PNL si a fost batuta in cuie in cadrul unei sedinte de taina din cursul zilei de ieri.

„Nu comentez declaratiile cu tenta politica ale lui Bodu, desi acestea sunt la fel de deplasate ca si cele referitoare la taxele si impozitele existente in Codul Fiscal, asupra carora (...) avea posibilitatea sa se exprime in interiorul Ministerului Finantelor”, declara Sebastian Vladescu printr-un comunicat. Declaratiile ministrului lasa se se inteleaga faptul  ca cel mai mult l-a deranjat faptul ca Bodu a dat informatii din „bucataria” finantelor. Mai precis, discutiile in care reprezentantii Comisiei Europene criticau taxa de inmatriculare, iar Vladescu se arata indiferent.

Declaratia de presa a Purtatorului de Cuvant Oana Marinescu cu privire la demiterea presedintelui ANAF Sebastian Bodu.

IESIREA DE LA GUVERNARE

PD are motive, dar se mai gandeste   Democratii au motive sa rupa Alianta si sa iasa de la guvernare, insa nu se grabesc cu luarea unei decizii. Ei l-au acuzat ieri pe Tariceanu ca a incalcat protocolul PNL-PD  prin demiterea lui Sebastian Bodu, dar o replica la gestul politic al premierului este anuntata abia saptamana viitoare, dupa sedinta ordinara a conducerii partidului.

„Sper sa fie o neintelegere, nu mai mult decat atat, pentru ca schimba datele problemei”, a avertizat totusi presedintele executiv Adriean Videanu. De amintit este ca liderul democratilor Emil Boc declara recent ca PD va parasi guvernul in cazul unei „decizii nelegale” sau al unui abuz „fara precedent”.

Demitere pe criterii politice

Democratii sustin ca motivele invocate pentru demiterea lui Sebastian Bodu nu justifica inlocuirea acestuia din functie, facuta, de fapt, pe considerente politice.

„Ii sugeram primului-ministru sa nu arunce guvernarea intr-o criza. Decizia de inlocuire din functie a sefului ANAF incalca protocolul Aliantei, conform caruia o asemenea masura poate fi aplicata numai dupa decizia CNC. Acest gest nu denota altceva decat ca premierul si PNL considera protocolul Aliantei D.A. un simplu petic de hartie”, se arata intr-un comunicat al PD.

Unii PD-isti se asteptau

Gestul de ieri al premierului a fost anticipat de adeptii iesirii de la guvernare a PD, care au avertizat ca o replica temperata in scandalul biletelului va da startul „epurarii” democratilor din guvern.

Potrivit unor surse insa, doar Liviu Negoita, Cezar Preda, Elena Udrea si Marius Marinescu au vrut ca pozitia PD sa fie una transanta, fara succes insa. „Demiterea lui Bodu e primul abuz al lui Tariceanu care, la comanda, va trece la demiterea membrilor PD. Acest lucru l-am spus si aseara (n.r. - joi seara) in BPN”, ne-a declarat ieri vicepresedintele PD Cezar Preda. Si Elena Udrea a recunoscut ca si-ar fi dorit o reactie mai categorica a democratilor, multumindu-se sa comenteze ca decizia finala a fost una „democratica”. (Clarice Dinu)

Reactie PNL

„Bodu nu stia sa calculeze TVA”

Dupa decizia premierului Tariceanu de a-l demite pe Sebastian Bodu din fruntea conducerii ANAF, vicepresedintele PNL, Puiu Hasotti, l-a caracterizat pe Bodu, la Antena 3, ca fiind „de departe cel mai incompetent membru al cabinetului Tariceanu”. El sustine ca, in pofida „crasei incompetente administrative de care a dat dovada Sebastian Bodu, care nu stia nici cum se calculeaza un TVA”, adevaratul motiv pentru care a fost inlaturat de la sefia ANAF a fost „stupizenia politica manifestata prin declaratiile aberante si absolut neconforme cu realitatea”.

In plus, vicepresedintele PNL Dan Radu Rusanu a apreciat, in cadrul unei emisiuni la Realitatea TV ca „seful Fiscului nu poate sa fie impotriva taxelor, a impozitelor pe care este obligat sa le colecteze”, in conditiile in care seful ANAF este una dintre persoanele care lucreaza la stabilirea acestor taxe. (Alexandra-Livia Dordea)

Interes

UE este cu ochii pe scandalul „Biletul”

Comisarul european pentru multilingvism, Leonard Orban, a declarat ieri la Bucuresti ca dezbaterile privind criza legata de biletul adresat de premierul Tariceanu sefului statului sunt analizate cu maxima atentie la nivelul Comisiei Europene (CE), dar ca reactiile acesteia nu sunt rapide, ci calculate. Aflat la prima sa vizita oficiala la Bucuresti, in calitate de reprezentant al comisiei, Orban nu a ezitat sa recomande politicienilor romani sa se concentreze mai degraba pe continuarea reformei in justitie.

„Dezbateri, discutii politice exista in toate statele membre, problema este ca acestea sa nu impieteze evolutia reformelor”, a precizat Orban, care a amintit ca Romania se afla inca sub supravegherea CE. In context, el a subliniat necesitatea infiintarii Agentiei Nationale de Integritate si continuarea luptei anticoruptie.

Comisarul european a amintit ca aceste aspecte sunt foarte importante, in conditiile in care, dupa raportul prezentat de Romania in martie, Comisia UE va lua o decizie in privinta aplicarii clauzei de salvgardare pe justitie.

Leonard Orban a precizat, in acest context, ca un stat european are mai multe sanse de a fi influent la nivelul UE daca nu are probleme, inclusiv probleme de politica interna. (Adrian Cochino)

Proceduri

Suspendarea lui Basescu, un algoritm in patru pasi   Trei partide parlamentare - PSD, PRM si PC - si-au pus in cap sa-l suspende pe seful statului. Al patrulea, PNL, este tentat si el. Nu este suficient ca Traian Basescu sa-si piarda functia. E nevoie si de acordul Curtii Constitutionale. Dar mai ales de cel al poporului, a carui decizie este suverana.

Pasul 1. O treime dintre parlamentari cer suspendarea Potrivit Constitutiei, procedura de suspendare a presedintelui este demarata la solicitarea unei treimi (157) din totalul senatorilor si al deputatilor. Sanse: obiectivul nu e greu de atins, dat fiind ca numai PSD si PRM au impreuna 198 de parlamentari.

Pasul 2. Avizul Curtii Constitutionale Solicitarea este trimisa Curtii Constitutionale. Conform Constitutiei, se poate cere suspendarea presedintelui „in cazul savarsirii unor fapte grave prin care incalca prevederile Constitutiei”. Curtea analizeaza argumentele si faptele prezentate in solicitare si decide in maximum 45 de zile. Daca aceasta considera ca este intemeiata, atunci o aproba si o trimite parlamentului. Sanse: aici ar putea aparea primul obstacol. In conditiile in care Curtea nu o considera intemeiata, parlamentului i-ar fi greu sa-i justifice aprobarea.

Pasul 3. Aprobarea cererii de suspendare Avand acordul Curtii Constitutionale, parlamentul o supune la vot. E nevoie sa o aprobe 50% plus unu din numarul total al parlamentarilor. Adica 235. Sanse: PSD, PRM si PC ar contabiliza 228. Ar mai fi nevoie si de cateva din voturile celor 72 de parlamentari liberali.

Pasul 4. Consultarea poporului prin referendum Daca majoritatea parlamentara decide suspendarea lui Basescu, in termen de 30 de zile trebuie organizat un referendum asupra demiterii presedintelui. In aceasta perioada, atributiile sefului statului sunt preluate de presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu. Daca 50% plus unu din numarul participantilor la referendum se pronunta pentru demiterea presedintelui, postul se declara vacant urmand ca in maximum trei luni sa se declanseze alegeri prezidentiale anticipate. Daca nu, presedintele revine pe functie.

Sanse: acordul poporului este si cel mai greu obstacol pe care solicitarea de demitere l-ar avea de depasit. Traian Basescu beneficiaza pana in acest moment de o larga popularitate, increderea publica atingand cote de 50%-60%. Suspendarea sefului statului este o situatie la fel de inedita ca si alegerile anticipate. Tocmai din acest motiv sansele de indeplinire sunt reduse. (Florin Ciornei)

Renate weber:

„Mesajul lui Basescu era o recomandare clara”

Mesajul trimis de presedintele Traian Basescu lui Codrut Seres pe vremea cand acesta era ministru al economiei poate fi considerat o recomandare expresa. Mai mult, neavand un numar de inregistrare, este neidentificabil in arhive, ceea ce face ca de existenta sa sa stie doar presedintele, spune Renate Weber, fost consilier prezidential pe probleme juridice.

„Domnule ministru Codrut Seres, rog analizati scrisoarea si dispuneti masuri in conformitate cu interesele guvernului si, daca este posibil, si cu interesele economiei nationale”, ii scria Basescu lui Seres in coltul unui document inaintat la Cotroceni de o societate comerciala in aprilie 2004.

Mesajul analizat in contextul documentului denota ca Basescu reia o parte dintre formularile autorilor, identificand interesele firmei cu cele ale guvernului si economiei nationale de care aminteste. „Primind acest text, Codrut Seres sau oricine altcineva putea foarte bine sa creada ca se afla in fata unei recomandari a presedintelui privind sustinerea cererii”, spune Renate Weber.

In plus, Basescu prefera un mesaj scris de mana sa in locul unei adrese oficiale de inaintare, asa cum cere practica administrativa in relatiile interinstitutionale, remarca Victor Alistar, directorul Transparency International. (Anca Simina)