Anna Wintour, şefa revistei americane "Vogue", ar putea fi detronată de colega ei din Franţa, exact ca în filmul "Diavolul se îmbracă de la Prada".
Domnia „diavolului îmbrăcat de la Prada“ pare a se apropia de sfârşit. Redactorul-şef al revistei „Vogue“, celebra Anna Wintour, cea care a inspirat-o pe autoarea cărţii după care s-a realizat filmul „Diavolul se îmbracă de la Prada“, ar putea avea acelaşi destin ca Miranda Priestly, personajul interpretat de Meryl Streep în film.
Dacă în film şefa revistei fictive „Runway“ reuşeşte să-şi salveze postul în ultimul moment, atunci când jocurile de culise păreau încheiate în defavoarea sa, iar fotoliul de şef aproape în mâinile unei concurente din Franţa, în realitate e posibil ca „Nuclear Wintour“ chiar să-şi piardă scaunul în favoarea „colegei“ de la şefia redacţiei franceze a revistei. Orgolioasă, diabolică, legendară
Expresia „viaţa bate filmul“ s-ar putea dovedi încă o dată valabilă, deoarece zvonurile care circulă în presa internaţională legate de abdicarea celei mai importante critice de modă din lume, cea care a ridicat şi dărâmat creatori internaţionali şi staruri, se bazează pe cifrele de afaceri ale revistei conduse de Wintour. De la începutul crizei economice şi până astăzi, revista americană „Vogue“ a avut de suferit. Potrivit mai multor surse, achiziţiile de reclame sunt în scădere drastică, de asemenea şi numărul de exemplare vândute. Poziţia de frunte în peisajul publicistic de specialitate, „Vogue“ (USA) a pierdut-o deja în favoarea revistei „Elle“. Se presupune că o urmare „firească“ a acestei evoluţii ar fi schimbarea de la cârma revistei a celei care a preluat-o acum 20 de ani, pe când publicaţia era considerată drept „plictisitoare“, iar succesul ei irelevant. Wintour a transformat revista, cu muncă, cu orgoliu şi cu o porţie de „diabolic“ devenită „legendară“. De altfel, această porţie de diabolic şi-a căpătat faima internaţională după succesul peliculei „Diavolul se îmbracă de la Prada“, regizată de David Frankel în 2006.
Zvonurile o aduc în discuţie pe Carine Roitfeld, şefa de la „Vogue“ Franţa, ca potenţială înlocuitoare a acestui „Stalin pe tocuri“, aşa cum i se mai spune lui Wintour. Vestea despre „cutremurul“ de la „Vogue“ bucură un număr mare de oameni din lumea modei. „Mâna de fier“ cu care ea a condus revista pe primul loc al publicaţiilor de gen a lovit de multe ori şi acolo unde nu ar fi fost nevoie. Fosta sa asistentă, Lauren Weisberger, care a scris la începutul anilor 2000 cartea „Diavolul se îmbracă de la Prada“, aminteşte, la un moment dat: „Nu înţeleg de ce m-am lăsat şicanată de diavoliţa asta care nu simte nicio bucurie de viaţă“.
Creatori cunoscuţi de modă iau munca Annei în serios şi nu de puţine ori s-a întâmplat să amâne începerea unei prezentari până la sosirea ei, în cazul în care aceasta întârzie. Printre cei care au profitat de puterea englezoaicei se numără creatori precum John Galliano sau Michael Kors, pe care jurnalista i-a susţinut şi i-a promovat. Ambiţiile jurnalistice ale Annei Wintour, care anul viitor va împlini 60 de ani, sunt moştenite. Tatăl ei, Charles Vere Wintour, a fost un cunoscut jurnalist la ziarul britanic „Evening Star“.