Amplul proces de naţionalizare anunţat de autorităţile din Venezuela, Bolivia şi Argentina - conceput pe hârtie cu obiective diferite de la stat la stat - şi-a încetinit ritmul de implementare din cauza crizei financiare mondiale şi a sumelor ridicate care trebuie achitate proprietarilor străini.
Unul dintre principalii promotori ai ambiţiosului proiect, liderul socialist de la Caracas, Hugo Chavez, se află în situaţia de a trece planurile de naţionalizare în plan secund, ca urmare a scăderii dramatice a preţului petrolului şi a lipsei banilor, scrie AFP.
Preşedintele venezuelean anunţase doar pentru acest an preluarea controlului asupra grupului siderurgic argentinian Sidor, a companiilor din industria cimentului Lafarge (Franţa), Holcin (Elveţia) şi Cemex (Mexic), precum şi a băncii spaniole Santander. Nici măcar unul dintre aceste proiecte nu s-a concretizat însă. „Aceste proiecte vor continua fiecare în ritmul său“, a explicat Chavez, deşi tot mai mulţi experţi se pronunţă deschis în favoarea abandonării planurilor de naţionalizare.
Potrivit unor estimări neoficiale, proiectele de naţionalizare avansate de Chavez doar pentru anul 2008 ar costa statul venezuelean între 4 şi 5 miliarde de dolari. Hugo Chavez se mulţumeşte să explice doar că „nimic nu presează“ guvernul venezuelean să finalizeze procesul de naţionalizare. Dacă în cazul celorlalte companii autorităţile de la Caracas susţin că au înregistrat progrese, negocierile cu Cemex ridică probleme serioase din cauza lipsei unui consens privind preţul de achiziţie.
Grupul mexican, numărul trei în industria mondială a cimentului, a sesizat centrul de arbitraj comercial din cadrul Băncii Mondiale (CIADI) după ce autorităţile de la Caracas au expropriat filiala din Venezuela. Litigii financiare cu statul
În Argentina, parlamentul a aprobat la sfârşitul lunii noiembrie proiectul de naţionalizare a fondurilor de pensie elaborat de guvernul social-democrat, cu scopul de a crea un regim public unic de pensii. Demersul vizează oficial evitarea falimentului acestor fonduri după pierderi uriaşe suferite pe fondul crizei.
Executivul de la Buenos Aires intenţionează, de asemenea, să readucă în proprietatea statului companiile aeriene Aerolineas Argentinas şi Austral, dar planurile s-au blocat în jurul preţului cerut de grupul spaniol Marsans, cel care controlează cei doi operatori. Ameninţat cu exproprierea, Marsans a avertizat că va sesiza forurile internaţionale.
Ambiţiile guvernului bolivian de naţionalizare a unor sectoare economice-cheie, precum extracţia de hidrocarburi şi telecomunicaţiile, au fost, la rândul lor, temperate de criza mondială şi de o serie de litigii financiare între stat şi companiile străine care activează în aceste domenii. O astfel de dispută cu grupul italian Telecom este în prezent examinată de CIADI, instanţă nerecunoscută însă de autorităţile boliviene.
Recomandările noastre
