Schimbarea sistemului electoral poate creşte interesul cetăţenilor pentru politică, dar încurajează "votul tactic".

Cea mai importantă schimbare pe care o aduce votul uninominal va fi modalitatea în care vom vota propriu-zis. Astfel, când ne vom prezenta la vot, vom primi două buletine: unul pentru alegerea deputaţilor şi unul pentru alegerea senatorilor. Pe fiecare dintre cele două buletine de vot vor figura, individual, numele candidaţilor care s-au înscris în cursa electorală în circumscripţia uninominală*) respectivă, şi nu pe liste de partid, aşa cum ne-am obişnuit până acum. Pentru a ne exprima votul, vom ştampila chenarul care conţine candidatul preferat.

Dincolo de modalitatea de vot, cea mai consistentă schimbare adusă de modificarea sistemului electoral este în perioada campaniei electorale. Aceasta a fost mult mai personalizată, candidaţii fiind obligaţi de natura scrutinului uninominal să „coboare“ în rândul alegătorilor, pentru a-i convinge să le acorde lor votul, nemaiputându-se ascunde pe o listă, în spatele unui candidat cu priză la public.

De asemenea, întâlnirile cu alegătorii au devenit mai importante decât campaniile publicitare din presa scrisă sau de la televiziune.

Avantaje

Noul sistemul electoral aduce îmbunătăţiri în câteva aspecte de maxim interes pentru public:

> modalitatea de vot este mai simplă - deci, mai rapid de aplicat şi mai uşor de administrat;

> este mai uşor de înţeles, ceea ce favorizează implicarea cetăţenilor;

> este atractiv pentru aceia dintre noi care nu consideră importantă politica de partid şi politicile partidelor. Dacă ne raportăm la alegeri ca la un mijloc de a desemna reprezentanţii care să medieze relaţia cetăţeanului cu statul, atunci votanţii vor alege candidatul pe care îl preferă fără a acorda sprijin şi unei liste de candidaţi care nu îi interesează;

> oferă alegătorului posibilitatea de a-l sancţiona pe reprezentantul care i-a dezamăgit. Partidul acestui candidat va putea rămâne la putere dacă politicile propuse de acesta se bucură de încrederea alegătorilor, dar fără parlamentarul care i-a dezamăgit alegătorii săi.

Dezavantaje

Opţiunea pentru un sistem electoral reprezintă, în esenţă, o balanţă între avantajele şi dezavantajele diverselor sisteme electorale. Ca orice sistem electoral, şi noul sistem de vot prezintă o serie de dezavantaje.

Cel mai important dezavantaj, specific sistemelor electorale de tipul celui adoptat recent în România, este acela că încurajează tehnicile de „votare tactică“. De exemplu, alegătorii simt presiune să-l voteze pe acel candidat care li se pare că are şanse de victorie mai mari, chiar dacă, în realitate, preferatul lor este un alt candidat (cu şanse mai mici) - pentru că altminteri votul lor ar fi irosit.

Vor ajunge vedete în parlament?

Nu putem anticipa aceasta şi credem că este bine aşa. În fond, votul este un gest unilateral: fiecare votează în funcţie de propriile valori, de propriile aşteptă ri de la candidaţi. Dacă românii vor vedete în parlament, vor avea vedete. Acest lucru se putea întâmpla şi în precedentul sistem de vot.

Ceea ce este important de menţionat, însă, dincolo de ideea parlamentar-vedetă, este faptul că, în mod sigur, vor ajunge în parlament persoane pe care cetăţenii le ştiu. Pentru că vom vota candidaţi individuali, şi nu liste, candidaţii sunt obligaţi să se facă vizibili pe ei înşişi, ceea ce oferă un plus de vizibilitate în campanie.

Noul sistem de vot lasă întregul proces de selecţie al parlamentarilor în seama cetăţenilor. Astfel, persoane care nu au experienţă politică şi nu dovedesc că pot gestiona interesele alegătorilor nu vor fi votate şi nu vor putea primi mandate de parlamentar. În contextul dat, dacă o vedetă va ajunge sau nu în parlament va depinde, în ultimă instanţă, de alegători, deoarece aceştia sunt cei care decid de cine vor să fie reprezentaţi.

Mai trebuie adăugat faptul că votul în circumscripţii uninominale mai este folosit într-un numă r mare de ţări, cel puţin pentru alegerea unei părţi a parlamentului (Franţa, Germania, Lituania, Marea Britanie, Slovenia, Ungaria ş.a.), şi în niciuna dintre acestea parlamentul nu este invadat de vedete din sport, showbiz, muzică etc.

*) Circumscripţia uninominală este zona din cadrul unui oraş mai mare sau combinaţia dintre mai multe localităţi din cadrul aceluiaşi judeţ în cadrul căreia vor fi aleşi câte un senator şi un deputat.

ACTIVITATE

Ce este Asociaţia Pro Democraţia

Asociaţia Pro Democraţia (APD) este o organizaţie neguvernamentală, non-profit, a cărei misiune este de a întări democraţia la nivel naţional şi internaţional prin stimularea participării civice. Pentru alegerile din 30 noiembrie 2008, APD va derula ample campanii de informare în toată ţara cu privire la votul uninominal, campanii de stimulare a prezenţei la vot, dar va acorda şi asistenţă cetăţenilor, care au nevoie de mai multe informaţii despre alegeri, în general. În plus, pe 30 noiembrie 2008, APD va pune la dispoziţie o linie cu acces gratuit 0800.070.100 la care puteţi adresa întrebări legate de desfăşurarea alegerilor, la care puteţi primi asistenţă pentru depunerea unei sesizări cu privire la nereguli observate în secţia de votare sau prin intermediul căreia ne puteţi semnala o neregulă, urmând ca observatorii noştri să o investigheze. Mai multe informaţii despre APD sunt disponibile pe www.apd.ro.

NEMULŢUMIRI

Votul alb, vot de protest la adresa politicienilor

Votul alb sau votul de protest reprezintă, în orice sistem democratic, oportunitatea, dar şi dreptul acordat cetăţenilor de a-şi manifesta nemulţumirea sau nehotărârea, în cadrul proceselor electorale cum sunt alegerile sau referendumurile.

Utilizarea acestui tip de vot este reflectarea nemulţumirilor acumulate în raport cu funcţionarea sistemului politic şi exprimă dezamăgirea sau nehotă rârea cetăţenilor chemaţi la vot. Votul alb are, însă, o calitate singulară. Le permite alegătorilor să-şi exercite dreptul la vot şi să participe la momentul fundamental al oricărei democraţii: alegerile.

„Absenteism civic“

Supranumit şi „absenteism civic“ de organizaţiile din Franţa (unde Adunarea Naţională, echivalentul Camerei Deputaţilor din România, a aprobat, în 2003, proiectul de lege pentru recunoaşterea votului alb), acest tip de vot constituie un instrument esenţial pentru îmbunătăţirea platformelor politice şi a programelor de guvernare. Puţin cunoscut în România, votul alb reprezintă un subiect important de dezbatere în democraţiile din întreaga lume şi o realitate pentru ţări dezvoltate ca Franţa, Belgia şi Suedia.

Votul alb constituie şi un mijloc dinamic şi modern de a creşte nivelul de participare civică şi de reducere a fenomenului de alienare în rândul segmentului de vârstă 18-25 ani, caracterizat, de cele mai multe ori, prin absenteism, nehotărâre, dezinteres.

UTIL

Cum se votează

Ca să votezi alb, este suficient să laşi buletinul de vot neştampilat. Voturile albe, neexprimând o opţiune pentru un candidat, nu pot fi luate în calcul în procesul de distribuire a mandatelor, dar sunt contabilizate separat, diferenţiate de voturile anulate.

PARTICULARITĂŢI. În Germania o parte dintre candidaţi sunt aleşi uninominal, iar o parte pe liste de partid (Foto: Reuters)

DE INSPIRAŢIE EUROPEANĂ

Uninominalul românesc, combinaţie germano-slovenă

Noul sistemul electoral, introdus prin Legea 35/2008, reprezintă rezultatul unei acomodări a proiectului propus de Asociaţia Pro Democraţia (APD) cu opţiunile celor mai importante formaţiuni politice din România. Principiul de la care s-a plecat, şi care a rămas constant pe parcursul a 13 ani de eforturi a APD de schimbare a sistemului electoral, a fost de a acomoda un sistem de vot uninominal (în care alegătorul poate să-şi manifeste preferinţa pentru persoane, nu liste) cu un rezultat proporţional la nivel naţional.

Principalul inconvenient al sistemelor majoritare (de tipul „câştigătorul ia totul“), numite în România oarecum impropriu uninominale, este acela că nu asigură reprezentarea decât pentru cei ce au votat cu învingătorul. Ceilalţi alegători, care, cumulaţi, ar putea fi uneori majoritatea nu sunt reprezentaţi. Totuşi, parlamentul trebuie să reflecte toate interesele relevante din societate.

Modele

Din punct de vedere al surselor de inspiraţie, noul sistem electoral reprezintă o combinaţie între sistemul german şi cel sloven. De exemplu, în Slovenia, parlamentul este compus din 90 de membri, 2 ai minorităţilor, 88 fiind aleşi în 8 regiuni, fiecare având 11 colegii uninominale. Totuşi, spre deosebire de România, dezavantajul sistemului este că nu fiecare colegiu uninominal are un reprezentant, distribuţia mandatelor fiind determinată doar de numărul de voturi obţinute de fiecare candidat. Astfel, colegiile cu o distribuţie relativ egală între doi sau mai mulţi candidaţi au şanse mai mici de a avea un reprezentant în parlament.

Dacă sistemele de tip majoritar din Regatul Unit (cu un tur) şi cel din Franţa (cu două tururi) respectă principiul votului pentru o persoană, ele nu asigură reprezentativitatea parlamentului, conducând la apariţia unor majorităţi care nu reflectă cu o mare fidelitate votul alegă torilor. Ele conduc la majorităţi în mandate, dar nu şi în voturi. În Marea Britanie, la ultimele alegeri pentru Camera Comunelor, din mai 2005, Partidul Laburist, cu 35% din voturi, a primit 55% din locuri.

METODE ALTERNATIVE

Cum votează cetăţenii din ţările UE

Îmbinarea rezultatului proporţional cu votul pentru persoane se poate face prin câteva metode alternative. Prin existenţa unei liste neblocate, astfel încât alegătorul să poată avea opţional preferinţe pentru anumiţi candidaţi din listă (Austria, Belgia, Cehia, Cipru, Danemarca, Letonia, Olanda, Slovacia şi Suedia); să fie obligat să opteze pentru o persoană din listă (Estonia, Finlanda, Polonia, Grecia); să opteze pentru o aranjare a candidaţilor (Luxemburg). În Irlanda şi Malta se foloseşte Votul Unic Transferabil, alegătorii având la dispoziţie o listă cu candidaţii fiecărui partid, votul constând în ierarhizarea candidaţilor partidului preferat. În Germania, Ungaria şi Lituania fiecare alegător are două voturi, o parte dintre candidaţi fiind aleşi în circumscripţii uninominale, iar o altă parte pe o listă de partid.