Dacă preşedintele Traian Băsescu şi-a asumat responsabilitatea formării noului guvern, premierul Călin Popescu-Tăriceanu i-a dat de lucru.

Şeful guvernului a lansat ieri un plan de măsuri anticriză, care ar urma să fie aplicat de viitorul cabinet, schimbând astfel agenda partidelor preocupate mai mult să nege „lovitura de stat“ anunţată de Băsescu decât să-şi prezinte ofertele de guvernare.

După ce, luni seară, şeful statului şi-a prezis în direct suspendarea din funcţie, pusă la cale de partidele care şi-au nominalizat premierul, dar nu au nicio şansă, liberalii au încercat să recupereze startul pierdut pentru perioada decisivă a campaniei electorale.

Social-democraţii şi PDL-iştii, fiecare dintre ei cu planuri anticriză anunţate, dar mai preocupaţi să infirme, respectiv să confirme scenariul lui Băsescu, se văd nevoiţi acum să intre în jocul lui Tăriceanu. Mai ales că au pretenţii fiecare să formeze noul cabinet care are, de ieri, o agendă prestabilită.

Program în 13 puncte

La sfârşitul săptămânii trecute, EVZ a criticat executivul pentru faptul că nu a prezentat o strategie coerentă, compusă din măsuri menite să protejeze populaţia şi companiile din România de impactul negativ al crizei financiare externe. Ieri, guvernul a anunţat un plan anticriză în 13 puncte.

După anunţ, premierul s-a retras rapid, fără să precizeze când vor fi aplicate toate măsurile şi de unde vor fi luaţi banii necesari.

Printre cele peste 13 puncte ale programului guvernamental se numără facilităţi fiscale pentru populaţie şi pentru firme, mai multe ajutoare de stat, bani în plus pentru construirea de locuinţe, precum şi înfiinţarea unui secretariat special care să urmărească dacă proiectele din fonduri europene sunt realizate corect.   Potrivit premierului, planul anunţat aseară va crea condiţii pentru înfiinţarea a circa 80.000- 100.000 de noi locuri de muncă.

Schimbări de ultim moment Pentru a putea pune în practică facilităţile fiscale, executivul trebuie să încalce legea potrivit căreia orice schimbare a Codului Fiscal trebuie operată cu cel puţin şase luni înainte de a intra în vigoare. „Săptămâna viitoare vor fi modificate Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală şi alte acte normative pentru ca măsurile anunţate de premier să poată fi puse în aplicare“, ne-a spus Camelia Spătaru, purtătorul de cuvânt al guvernului.

Alte măsuri vizează dublarea fondurilor pentru construirea de locuinţe şi bani în plus pentru locuinţele sociale. Potrivit lui Laszlo Borbely, ministrul dezvoltării, 140 de milioane de euro, din cei 220 de milioane anunţaţi de premier pentru construirea locuinţelor sociale, provin din împrumuturi. „O parte din bani, cel puţin 50 de milioane, din vânzarea locuinţelor ANL. Restul banilor vin de la guvern, iar anul acesta am dat pentru programul de locuinţe peste 100 de milioane de euro. Avem un împrumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei de 140 de milioane de euro, iar grosul acestuia va fi în anul viitor“, a explicat ministrul.   De altfel, executivul intenţionează în săptămânile următoare să modifice proiectul de buget pentru 2009, în care să cuprindă sumele alocate suplimentar, ne-au declarat surse guvernamentale.

Măsuri utile amestecate cu mesaje electorale   Fostul ministru de finanţe Daniel Dăianu consideră că, dincolo de propaganda politică din mesajul premierului, programul anunţat conţine măsuri utile. În rândul măsurilor „salutabile“ de profesorul Dăianu se înscriu înfiinţarea grupului de lucru compus din membrii guvernului, ai BNR şi ai Asociaţiei Române a Băncilor care să asigure deblocarea creditării către companii, alături de crearea organismului de monitorizare a absorbţiei fondurilor UE. „Avem nevoie de stimulente fiscale, însă nu trebuie să scăpăm hăţurile de la caleaşcă, deoarece riscăm să nu avem încasări suficiente la buget“, a precizat Daniel Dăianu.

Cristian Pârvan, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, este de părere că Tăriceanu a anunţat „un amestec de măsuri bune şi utile cu altele electorale“.   PROPUNERI Programul de creştere economică şi locuri de muncă   > Scad taxele: contribuţiile sociale vor fi reduse cu 10 puncte procentuale

> Bonus fiscal de 5% din valoarea impozitelor pentru toţi românii şi toate companiile româneşti care îşi vor plăti dările la timp

> Dividendele, impozitate în prezent cu 16%, vor fi scutite de taxe dacă sunt reinvestite sau investite în noi firme

> 220 de milioane de euro vor fi alocaţi pentru construcţia de locuinţe sociale

> Buget dublu pentru construcţia locuinţelor şi pentru subvenţionarea dobânzilor la creditele ipotecare

> 1.000 de euro pentru fiecare loc de muncă nou creat pentru şomerii cu o vechime mai mare de trei luni

> Suplimentarea cu 500 de milioane de euro a sumei destinate investiţiilor în agricultură, cuprinse în Programul „Fermierul“

> Suplimentarea cu 100 de milioane de euro anual a plafonului de garantare a depozitelor în cazul Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri şi a Fondului de Garantare a Creditului Rural

> Suma de 3 miliarde de euro va fi acordată sub forma ajutoarelor de stat acceptate de UE pentru companiile care investesc şi creează noi locuri de muncă

> Înfiinţarea Secretariatului Permanent pentru Urmărirea Programelor cu Finanţare Europeană

> Majorarea capitalului social al CEC Bank cu 250 de milioane de euro, bani ce urmează să fie folosiţi pentru finanţarea IMM-urilor şi a agriculturii

> Eximbank se va implica mai mult pentru susţinerea activităţii IMM-urilor

> Înfiinţarea unui grup de lucru compus din reprezentanţii guvernului, ai Băncii Naţionale a României şi ai Asociaţiei Române a Băncilor care să urmărească asigurarea finanţării economiei de către sistemul bancar

REACŢII

Stolojan: „Premierul angajează un guvern viitor cu nişte măsuri aiuristice“

Planul anticriză propus de Tăriceanu este catalogat de partide drept o mişcare electorală. Cu toate acestea, doar PDL îl critică dur pe premier, în vreme ce PSD susţine că e nevoie de o discuţie serioasă, iar UDMR, care este la guvernare alături de liberali, vorbeşte de responsabilitatea executivului chiar şi pe ultima sută de metri a mandatului.

Planul anunţat de Tăriceanu a fost catalogat de Theodor Stolojan, candidatul PDL la funcţia de prim-ministru, drept „un simplu discurs electoral folosind sediul guvernului“. „Domnul Tăriceanu vine cu un plan de măsuri care sună foarte frumos, dar care n-au efect sau sunt pur şi simplu de campanie electorală. Propunerile Domniei Sale demonstrează că e rupt de realităţile din România“, a comentat Stolojan.

Potrivit liderului PDL, „nu poţi să propui reducerea cu 10 puncte procentuale a CAS, când ştii că bugetul asigurărilor sociale este dezechilibrat, fără să spui cât se va crea deficitul şi nici de unde îl acoperi“. Stolojan consideră că Tăriceanu „e confuz“ când vorbeşte de neimpozitarea dividendelor reinvestite, măsura necesară fiind, în opinia sa, scutirea de impozit a profitului reinvestit. Cât despre acordarea a 1.000 de euro pentru fiecare loc de muncă creat, democrat-liberalul crede că „e o sumă care spune prea puţin unei întreprinderi“.

„Domnul Tăriceanu nu mai are legitimitate, dar angajează un guvern viitor cu nişte măsuri aiuristice“, a conchis Stolojan.

Geoană: Să nu facem concurs de frumuseţe electorală

Liderul PSD, Mircea Geoană, crede că planul lui Tăriceanu conţine „câteva elemente de bun-simţ“, iar social-democraţii sunt deschişi la dialog „dacă ideile sunt bune“. „Există evident şi elemente de factură electorală, dar acestea trebuie date la o parte într-o discuţie serioasă. Noi privim cu seriozitate ideile care vin din orice zonă. Şi noi avem câteva propuneri, şi Stolojan are două-trei idei bune. Trebuie să ne uităm şi la ce spune BNR, şi la sindicate, şi la mediul de afaceri. Nu trebuie să facem un concurs de frumuseţe electorală, ci trebuie să ne gândim la un pachet coerent de măsuri pe care să-l adopte viitorul guvern“, a spus Geoană.

El a adăugat că „e obligaţia noului guvern şi a noului parlament să adopte un plan de măsuri anticriză“. La rândul său, vicepreşedintele UDMR, Laszlo Borbely, a admis că ieşirea premierului a avut unele raţiuni electorale, prin raportare la campania pentru parlamentare a PNL.

„Totuşi, e o situaţie mai specială. Am văzut ce se întâmplă în jurul nostru şi un guvern responsabil, chiar dacă pe ultima sută de metri, trebuie să analizeze cam ce ar trebui să se facă pentru a diminua efectele acestei crize“, a spus Borbely. (Anca Simina, a contribuit Andi Manciu)