Fostul selecţioner al României face o dezvăluire-şoc. La federaţie au existat, sub nasul preşedintelui Mircea Sandu, mărturii scrise despre meciurile strategice din anii '90.
EVZ publică în numărul de azi continuarea interviului acordat ziarului nostru de Anghel Iordănescu, cel mai performant antrenor care a activat la echipa naţională a României. Serialul deschis ieri, când generalul a cântărit şansele României de a răzbi mâine-seară, la Constanţa, împotriva Franţei, are azi un episod doi şi mai spectaculos. Iordănescu, în prezent senator şi vicepreşedinte al filialei PSD Ilfov, vorbeşte despre lucruri neştiute, unele incredibile, din viaţa naţionalei.
Totodată, antrenorul Generaţiei de Aur dă în vileag complicitatea lui Mircea Sandu cu cei care făceau partidele strategice în Divizia A, legături despre care fostul şi actualul şef de la „Casa Fotbalului“ a spus multă vreme că nu pot fi probate.
Deşi blaturile au înflorit sub domnia sa, Naşu’ n-a ridicat un deget pentru a tăia răul de la rădăcină, cu atât mai mult cu cât mărturii despre practicile murdare din Cooperativă se găseau din abundenţă în paginile ziarelor, dar, mai ales, în biroul selecţionerului!
Gabi Balint, fost secund al lui Anghel Iordănescu: "Am scris şi eu cuvântul «blat» pe acele fişe! La partidele strategice, pe Iordănescu nu îl interesa cum a evoluat jucătorul pe care-l urmărisem, astfel că fişele rămâneau necompletate cu date tehnice. Mircea Sandu ştia despre blaturi! De Cooperativă avea habar şi femeia de serviciu de la federaţie!" INTERVIU „Îi spuneam: «Sunt prea multe meciuri dubioase»!“ EVZ: Domnule Iordănescu, cum vedeţi situaţia actuală de la naţională? Anghel Iordănescu: Din păcate, au fost momente când naţionala a fost târâtă în scandaluri. Când Mircea Sandu şi Dumitru Dragomir îi penalizează, pe bună dreptate, pentru declaraţii calomnioase pe Gigi Becali, Porumboiu şi Borcea, ar trebui să se penalizeze şi ei! Să-şi dea singuri amendă, fiindcă nu asigură un climat bun în fotbal! Cum aţi colaborat la naţională cu Mircea Sandu? Eu discutam des în contradictoriu cu el. Aveam scandaluri dese! Ce discuţii mai aveam cu el când stabileam primele de obiectiv... Erau zile întregi când nu ne vorbeam! Totuşi, cu câteva excepţii, a creat condiţii bune la naţională. Şi dacă eram certat cu el, a treia zi după meciuri aveam o discuţie despre joc. Îi ascultam punctul de vedere. Nu se pricepe la antrenorat, dar citeşte bine jocul.
Detaliaţi excepţiile despre care vorbeaţi, în care preşedintele n-a asigurat condiţii optime echipei... Meciul România - Danemarca, din 2003. Se ştie povestea: nisip, 2-5... Înaintea partidei, i-am atras atenţia preşedintelui: „Traiane, nu e iarbă pe teren!“. Eu, când plecam de la serviciu, mergeam zilnic să văd cum arată terenul. I-am zis: „Fă ceva! Trebuie să schimbăm stadionul! Să jucăm în Maramureş, în Oaş, oriunde, numai pe nisip - nu!“. Îi găsesc vină aici.
Ce-i mai reproşaţi Naşului? După acel rezultat, eu mi-am dat demisia. El, însă, nu şi-a asumat nicio vină. Îi reproşez că nu şi-a asumat public răspunderea. Să fi spus: „Sunt la fel de vinovat ca Iordănescu!“. Sau măcar: „Eu port 20 la sută din vină, iar Iordănescu şi echipa - 80 la sută!“. O altă discuţie aprinsă am avut-o şi înainte de meciul Iugoslavia - România (n.r. - în aprilie 1996, scor 1-0). N-am mers la Belgrad. Am protestat astfel faţă de meciurile strategice din campionat. Sunteţi de acord cu decizia lui Piţurcă de a refuza să prezinte raportul după Euro în faţa Comitetului Executiv? Nici eu nu mă duceam la astfel de şedinţe! Atunci erau numai preşedinţi de cluburi în comitetul federal. Mi-am trecut în contract o clauză că nu trebuie să dau raportul în faţa Comitetului Executiv! În schimb, îi făceam o informare lui Mircea Sandu. Atât. I-am zis: „Nu pot să vin şi să analizeze jocul preşedinţii de cluburi. Unii dintre ei nu se pricep la fotbal, iar alţii se pricep, dar la meciuri strategice! Sunt experţi în astea!“. Mergeam la Comitetul Executiv, anunţam lotul şi programul naţionalei, apoi plecam. Erau unii dintre preşedinţi care veneau cu tot felul de sugestii. Spre exemplu, „Pinalti“ (n.r. - Gheorghe Ştefan, de la Ceahlăul) voia să-l convoc pe Axinia (râde). Mă tot bătea la cap cu jucătorul ăsta! Îi vorbeaţi despre blaturi lui Mircea Sandu? Da. Îi spuneam: „Nu se mai poate, sunt prea multe meciuri dubioase!“. Şi ce vă răspundea? Că în Comitetul Executiv le zicea preşedinţilor să se potolească, dar că nu are probe să dea sancţiuni. Când am plecat de la federaţie, am luat cu mine toate dosarele întocmite în timp de secunzii mei: Ştefănescu, Balint, Rotariu... Aceştia mergeau la meciuri şi făceau fişe despre jucătorii pe care-i urmăream, pentru a fi convocaţi la naţională. Unde erau meciuri suspecte, scriau atât: „Blat“! După ce am plecat de la federaţie, am luat acasă toate dosarele, fiindcă nu doream să vină un alt antrenor şi să le găsească! Nu mai am dosarele! Le-am aruncat, le-am ars... Ce-i mai reproşaţi lui Mircea Sandu? Chestiuni legate de arbitraj, după dubla cu Norvegia şi meciul cu Danemarca. I-am zis: „Fă ceva!“. Mie mi-a zis că a vorbit cu Villar (n.r. - membru în Comitetul Executiv al UEFA), dar n-aş putea băga mâna-n foc că discuţia a şi avut loc! Sandu a făcut mai multe la acest capitol (n.r. - al arbitrajelor) după plecarea mea de la naţională. Diferenţa dintre înfrângerile mele din campania pentru Mondiale şi ultimele rezultate ale naţionalei aici stau, în arbitraje! Mă refer la golul din ofsaid marcat de Goian cu Olanda şi la meciul cu Italia, de la Euro! Dacă ar fi să alegeţi între Mircea Sandu şi Gică Popescu, pe cine aţi aduce la FRF? Gică Popescu e om de fotbal, nu depinde de nimeni. L-aş pune pe Gică Popescu preşedinte, iar pe Mircea Sandu - preşedinte de onoare.
Puteţi face o comparaţie între generaţii? Aţi lucrat cu ambele.. Generaţia lui Hagi a fost foarte bună. Dar şi actuala generaţie este una foarte bună. Spre deosebire de altele, Generaţia de Aur s-a împlinit prin rezultate. Ce a făcut diferenţa? Contextul, antrenorul şi şansa!
Hagi sau Dobrin? Hagi a fost cel mai bun fotbalist român din toate timpurile! Cu tot respectul pentru Gicu, Dumnezeu să-l ierte! Hagi a fost peste toţi. Peste Dobay, Baratki... Dragomir a spus că era debandadă la naţională pe timpul dumneavoastră... Nu e nicio diferenţă între Mutu de-atunci şi cel de-acum! Are însă şi el slăbiciunile lui... Cu Dragomir n-am avut raporturi deosebite. Nu acceptam să stea cu echipa în deplasări, iar el n-a avut niciodată simpatie pentru antrenorul Iordănescu. Vă vedeţi antrenând din nou naţionala? Nu mă văd! Nu iau în calcul aşa ceva. Nu mă mai gândesc că aş putea ajunge vreodată la naţională. Am plecat pe alt drum, al politicii. În 1994 era să fiu dat afară de la naţională cu câteva zile înainte de turneul final din SUA! Mircea Angelescu, care avea funcţie onorifică la FRF, dar care se spunea că el conducea - de fapt - federaţia, i-a spus preşedintelui Mircea Sandu: „Uite, băieţii mi-au spus că a fost prea dură pregătirea în Italia. Să-l dăm afară pe Iordănescu!“. Eram în America, după amicalul cu Suedia, încheiat la egalitate! Mircea Sandu a decis să nu mă schimbe. Îi era şi lui, probabil, teamă să nu ne facem de râs în lume! Eram deja la Mondiale!
Dumitru Moraru, fost antrenor cu portarii la echipa naţională: "Dacă era blat, ce altceva era să fi scris în fişe? Cred că Mircea Sandu ştia despre aceste meciuri. Pe holuri, când ne întreba la ce partide am fost, îi spuneam despre blaturi! ’’ REPLICĂ Mircea Sandu: „Acum aflu despre fişe!“
Mircea Sandu nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase. „Habar n-am! Acum aflu despre existenţa acelor fişe! Nu mi-am băgat nasul în dosare, fiindcă acolo erau chestiuni tehnice. În mod sigur, mie nu mi-au fost prezentate niciodată hârtiile. Al naibii Ţeţe! Nu mi-a zis niciodată de fişele alea! Şi e un fel de rudă cu mine! Oricum, ele nu puteau fi considerate probe pentru penalizarea echipei. Sunt chestiuni subiective, nu probe“, s-a apărat ieri preşedintele FRF. Naşu’ l-a urecheat pe Iordănescu, fostul său subaltern: „De ce vorbeşte acum Iordănescu? De ce dă el sfaturi altor antrenori, că el n-a bătut niciodată Franţa? Ar face mai bine să tacă! Să vorbească după meci, nu înainte“.
TRECUT
Năravurile „Cooperativei“
Deceniul trecut poate fi considerat cel mai corupt din istoria fotbalului românesc. În Divizia A, sub oblăduirea lui Dumitru Dragomir şi Mircea Sandu, s-au făcut sute de blaturi. În perioada ’94-’98, Cooperativa atinsese apogeul. „Evenimentul zilei“ a început campania de demascare a aranjamentelor în ’94 şi, timp de câţiva ani, doar ziariştii au îndrăznit să demaşte public matrapazlâcurile (uneori era vorba de şapte blaturi din nouă meciuri pe etapă!). Adesea se ştia dinainte nu numai învingătorul, ci şi scorul final! Mecanismul era destul de simplu: şefii cluburilor aranjau să-şi câştige fiecare echipă meciul de pe propriul teren, împărţindu-se astfel punctele. Indezirabilii erau excluşi din ecuaţie şi condamnaţi la retrogradare. Sunt de pomină şi acum scenele cu şefi de cluburi care se întâlneau înaintea sezonului şi stabileau clasamentul! Până şi golgheterii erau aleşi „la masa verde“. „Pilonii“ Cooperativei erau Dinamo, Gloria Bistriţa, Ceahlăul Piatra Neamţ şi FC Argeş, dar în „organizaţie“ intrau multe alte formaţii.
La momentul respectiv, ziariştii erau contraţi dur de conducătorii fotbalului, care negau evidenţele şi cereau dovezi ale blaturilor. Ulterior, în 2000, Dumitru Dragomir, secundat de Jean Pădureanu, avea să recunoască aranjamentele. EVZ demonstrează, prin materialul de faţă, că şefii fotbalului au ştiut permanent, cu probe scrise, de existenţa Cooperativei, pe care însă au încurajat-o şi au protejat-o permanent.
CITIŢI ŞI: