Procurorii-şefi vor fi numiţi în continuare de preşedinte, şi nu de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
Aşa a decis, ieri, Curtea Constituţională (CC) care a stabilit că legea prin care senatorii au vrut să dea drepturi depline CSM în numirea procurorului general şi a şefilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), eliminându-l pe şeful statului, încalcă Legea fundamentală. Curtea nu s-a pronunţat însă pe fondul legii, ci pe faptul că senatorii au încălcat procedura de adoptare a acesteia - şi, implicit, Constituţia -, lăsând astfel posibilitatea unei noi încercări de modificare a ei în parlament.
Concret, judecătorii CC au decis că „varianta adoptată de Senat a fost dată cu încălcarea normelor constituţionale referitoare la procedura de legiferare, în sensul nerespectării principiului bicameralismului parlamentului“. Cu alte cuvinte, modificarea esenţială făcută de senatori ar fi trebuit avizată şi de deputaţi. Decizia luată de senatori pe 16 septembrie a fost criticată dur nu doar de procurorul general şi de ministrul justiţiei, ci şi de Bruxelles şi de societatea civilă. Parlamentarii PDL au contestat apoi la Curtea Constituţională nu doar modalitatea prin care a fost adoptată modificarea, ci şi articolele din Legea fundamentală potrivit cărora CSM doar „propune preşedintelui numirea în funcţie a procurorilor“.
Recomandările noastre
