Şantierele acoperă străzile oraşului cu nori de praf, moloz şi noroi. Autorităţile caută scuze în altă parte şi dau amenzi formale.

Autorităţile trec cu vederea mizeriile pe care le lasă în urmă şantierele Capitalei. Cu toate că oraşul se sufocă sub rafale de praf, iar aerul devine din ce în ce mai greu de respirat, autovehiculele firmelor de construcţii continuă să împrăştie nestingherite resturile de pe şantiere pe oriunde trec. Firmele de construcţii respectă doar în acte prevederile legii, de a spăla roţile camioanelor la ieşirea de pe şantier sau de a folosi prelate în timpul transportării deşeurilor. În realitate, doar câteva dintre ele folosesc metoda curăţării roţilor cu un furtun. Chiar şi aşa, măsura aceasta rudimentară nu face decât să producă noroi pe străzi, mizerie pe care, de cele mai multe ori, firmele de servicii de salubrizare trebuie să o strângă.

Autorităţile Capitalei îşi justifică lipsa de reacţie în diverse moduri: ba că oraşul ar fi condamnat, istoric, la praf, de amplasarea în Câmpia Bărăganului, ba că praful de pe străzi ar fi din cauza lucrărilor de amenajări interioare făcute, fără autorizaţie, de bucureştenii care apoi îşi aruncă gunoaiele necontrolat, pe domeniul public. Legile prevăd, totuşi, pedepse clare pentru cei care poluează oraşul. Puţinele amenzi date de-a lungul timpului pentru nerespectarea legislaţiei n-au descurajat pe nimeni.

Pipera, raiul camioanelor ilegale

În zona de nord a Capitalei, înflorirea şantierelor e întrecută doar de cantitatea de praf şi mizerie pe care acestea o iscă. La o simplă plimbare prin zonă, concluzia se impune: niciun şantier nu are staţie de decantare, iar muncitorii uită adesea să lase prelatele peste utilajele cu care transportă resturile de pe şantiere. Este şi cazul celor care construiesc complexul Swan Office Park din Pipera. Aici, şantieriştii folosesc un furtun pentru a spăla roţile utilajelor la ieşirea de pe proprietate şi ca urmare, muncitorii ies pe marginea străzii ca să ia cu lopata noroiul produs. Atât cât pot şi ei.

Un exemplu similar e şi şantierul celor de la „Upground“. Deşi firma îşi promovează imaginea cu sloganul „O adresă cu blazon“, aici nici rudimentarul furtun nu e utilizat, măcar de amorul legii. Utilajele au lăsat în ultimele luni pietriş şi praf pe linia de tramvai, pe unde circulă deopotrivă maşinile, tramvaiele şi pietonii, lăsându-i pe cei din urmă să inhaleze din plin pulberea care se ridică în urma roţilor. Cu toată prăfăria, nici bannerul pe care stă „adresa cu blazon“ nu scapă de stropii de noroi sau praful în exces. Acum însă lucrările sunt pe terminate, iar amenzile îşi mai au cu greu rostul.

Inspectorii se fac că nu văd

Deşi şantierele apar ca şi ciupercile după ploaie, cei în măsură să sancţioneze neregulile taie greoi chitanţele de amenzi. În ultimii doi ani, reprezentanţii Direcţiei de inspecţie din cadrul Primăriei Capitalei susţin că au strâns doar 178.000 de lei din cele 52 de sancţiuni acordate pentru lipsa sistemelor de curăţare a utilajelor de pe şantiere, în baza Hotărârii Consiliului Municipal nr. 109/2004. Controalele în aceast scop se fac numai împreună cu cei de la Brigada de Poliţie Rutieră a Capitalei, se scuză reprezentanţii primăriei. Problema numărului mic de agenţi rutieri poate fi şi răspunsul pentru o activitate atât de slabă în comparaţie cu realităţile cotidiene.

Inspectorii informează, însă, că tot în ultimii doi ani au mai acordat şi alte 143 de amenzi, pentru împrăştierea de- şeurilor în afara şantierelor. Sancţiunile au fost aplicate în baza Hotărârii Consiliului Municipal nr. 147/2005 şi au adus primăriei 430.000 de lei. Pentru această prevedere, autorităţile susţin că se fac controale lunare.

Ceva mai activi au fost cei de la Garda de Mediu, care au strâns din ianuarie până în mai, anul acesta, 416.000 de lei în urma a 24 de controale.

SOLUŢIE

Confiscarea maşinilor care fac mizerie

Şantieriştii nu sunt impresionaţi de amenzile de la 3.000 la 5.000 de lei, primite de la inspectorii primăriei. Ca urmare, ei nu sunt impulsionaţi, nici după ce primesc aceste sancţiuni, să-şi procure sisteme de decantare sau să pună prelatele pe maşini. În viziunea lui Silviu Prigoană, patronul firmei de salubrizare Rosal, care face curăţenie în sectorul 3, soluţia e foarte simplă: „Să le confişte maşinile, la fel ca în America“. Prigoană susţine că altfel nu se va schimba nimic, deoarece „de cele mai multe ori inspectorii dau amenzi, firmele le contestă în instanţă şi, pentru că pe patronii acestora îi cheamă X sau Y, în final nu mai plăteşte nimeni“. Şeful Rosal spune că o propunere în acest sens a fost înaintată acum un an ministrului mediului şi dezvoltării durabile, Attila Korodi, dar de atunci, aceasta zace pe biroul lui. Totodată, Prigoană mai subliniază că „şi dacă au un furtun cu care spală roţile (şantieriştii - n.r.), e ilegal ce fac ei, pentru că nu ai voie să foloseşti apa potabilă de pe reţea decât dacă faci factură“. Directorul general al Rosal, Radu Gheorghe, crede că lucrurile ar putea fi mult mai simple: „Nu sunt atât de multe şantiere încât să nu poată face faţă inspectorii de sector“, precizează acesta. De altfel, reprezentanţii firmei de salubrizare din sectorul 3 se plâng că din cauza betonierelor şi a celorlalte utilaje care tranzitează zona, către groapa de gunoi de la Glina, Rosal trebuie să facă curăţenie de cinci ori pe zi, în loc de trei, cât este prevăzut în contract.