Din 1990 şi până în prezent, apetitul electoral al românului a tot scăzut. Românii îşi aleg astăzi primarii, consilierii locali, consilierii judeţeni şi preşedinţii consiliilor judeţene. Conform prevederilor legale, cetăţenii români îşi pot exercita dreptul de a vota numai în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care îşi au domiciliul sau în care şi-au stabilit reşedinţa cu cel puţin trei luni înaintea datei alegerilor.
Nu puteţi vota în altă localitate decât cea în care aveţi domiciliul.
PREZENŢA LA VOT - ORA 14 CINE SE SCOALĂ DE DIMINEAŢĂ, PRIMAR AJUNGE
Fără telefoane mobile!
La intrarea în cabina de vot va trebui să predaţi toate aparatele de înregistrare audio-video, inclusiv telefoanele mobile. Dincolo de aspectele tehnice ale votului, rămân întrebările esenţiale: ce cauzează nemulţumirea faţă de calitatea actului politic, evidentă în toate sondajele de opinie? Ratele tot mai scăzute de participare la vot sunt consecinţa unui dezgust civic provocat de nişte politicieni paraleli cu realităţile româneşti, sau a creşterii nivelului de trai, care îi face mai preocupaţi de activăţi economice decât de politică? Politologul Bogdan Teodorescu crede că zilele când românii vedeau în politicieni şi în politici publice singura şansă pentru evoluţia lor socială au trecut.
„Acum, mulţi români nu mai sunt în aceeaşi măsură dependenţi de acţiunile omului politic, astfel încât îşi permit să-l ignore“, crede politologul. În rând cu Occidentul Teodorescu atrage atenţia că, dacă rata scăzută a participării la vot înseamnă un eşec al democraţiei, atunci putem vorbi despre un eşec al democraţiei în general, la care România ia „glorios“ parte: „Occidentalii s-au cam săturat de acest joc democratic, pentru că nu mai sunt bine reprezentaţi, însă dacă s-ar pune problema schimbării radicale a regulilor jocului, atunci s-ar mobiliza spre apărarea acestora“. În Ungaria, la alegerile locale din 2006 s-a înregistrat o prezenţă la vot de 53,1%, în acelaşi an, în Polonia - 45,99%, iar în Olanda - 58%, în vestul Europei ratele fiind mai mici. (Vlad Stoicescu)
Politologul e convins că, la aceste alegeri, în România, rata participării „va fi mai mare decât la europarlamentare, pentru că vorbim de alegeri locale, de oameni cunoscuţi în comunităţi, nu de o temă abstractă“.
STATISTICĂ
18.000 de poliţişti sunt mobilizaţi > Secţiile de votare sunt deschise între orele 7.00 şi 21.00, accesul fiind posibil pe baza buletinului sau a cărţii de identitate.
> 17.961 de poliţişti asigură paza celor 17.286 de secţii de votare constituite la nivel naţional.
> În total, au fost tipărite 80.655.504 de buletine de vot.
> Există patru categorii de buletine - pentru primari, consiliul local, pentru preşedintele consiliului judeţean şi pentru membrii consiliului judeţean.
> Următoarele nereguli pot fi sesizate într-o secţie de votare: distribuirea de băuturi alcoolice în ziua votării, în perimetrul secţiilor de votare; existenţa afişelor sau a materialelor electorale la mai puţin de 500 de metri de secţiile de votare etc.
> Dacă observaţi o neregulă în secţia de votare, puteţi să o semnalaţi verbal preşedintelui secţiei de votare.
Citiţi şi: BICHIR: Nu votezi, nu comentezi
Recomandările noastre
