În anul 2000, judeţul avea o singură lojă masonică, cea de la Petrila. De curând mai există una, în oraşul Hunedoara.

Loja masonică din Hunedoara poartă titulatura de „Înfrăţirea Neamului - Orientul Hunedoara“ şi-şi desfăşoară întrunirile regulare joia, la restaurantul „Stadion“ de pe Bulevardul Mihai Viteazul. Deşi înfiinţată relativ recent (în urmă cu doi ani şi jumătate), loja masonică de la Hunedoara a reuşit să se remarce deja în rândurile masoneriei româneşti prin conştiinciozitatea cu care aplică regulile masonice şi prin atenţia cu care organizează diferite evenimente la care sunt invitaţi masoni din toată ţara.

Cel mai important organizat până acum a fost simpozionul desfăşurat în vara trecută chiar la Castelul Corvinilor, manifestare la care au luat parte peste 300 de masoni veniţi din ţară şi din străinătate. Frăţie indiferent de culoarea politică Printre masonii de la Hunedoara se numără Doru Gaita, membru important al PSD Hunedoara, fost senator între 1996 şi 2000 şi fost director al combinatului siderurgic din oraş între 2001 şi 2004. Mircea Moloţ (lider al PNL, preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara) este „frate“ cu Gaita, alături de un alt liberal de frunte, Mircia Muntean, primarul Devei. Pentru că masoneria nu face discriminări de ordin politic, Costel Avram (lider al organizaţiei judeţ ene a PRM) se numără şi el printre „fraţii“ care se întâlnesc în restaurantul „Stadion“.

Probabil aşa se explică faptul că, în ultimii ani, pe scena politică locală nu au existat atacuri directe între Costel Avram şi Mircea Moloţ, de exemplu. Iar atunci când acestea au apă- rut, ele au semănat mai mult cu bătăile prieteneşti pe umăr decât cu disputele politice. Dintre oamenii politici hunedoreni despre care se spune că sunt masoni, doar Costel Avram (PRM) îşi recunoaşte direct această calitate: „Este ilegal să fii mason? Da, sunt şi sper, prin asta, să-mi aduc contribuţia la a avea o societate mai bună, mai prosperă“.

Mircea Moloţ (PNL), preşedintele CJ Hunedoara, preferă să fie mai evaziv: „Asta nu-i problema voastră, e problema mea personală. Ce contează dacă sunt ortodox, catolic sau mai ştiu eu ce. E problema mea!“. Mircia Muntean (PNL), primarul Devei, a preferat să tacă atunci când l-am întrebat dacă este mason.

La rândul lui, Doru Gaita şi-a recunoscut calitatea de mason, dar indirect, la toate întrebările noastre răspunzând cu o singură formulare: „Este onorant să ţii la Dumnezeu, la patrie, la familie şi la noţiunea de respectare a legii“. Conform regulilor masoneriei, fiecare membru al mişcării îşi alege singur momentul în care-şi declară public calitatea de mason, însă îi este interzis să nege că face parte din vreo lojă, dacă deja a fost primit în organizaţie. În faţă sunt „fraţi“, prin spate se „lucrează“ Nu totul e roz în loja masonică hunedoreană. Un important om de afaceri hunedorean care a apucat să participe la câteva întruniri ale lojei „Înfrăţirea Neamului“ ne-a declarat, sub protecţia anonimatului, că în ultima vreme ceea ce se întâmplă în cadrul întrunirilor masonice se pliază din ce în ce mai puţin pe principiile declarate ale masoneriei: „Am constatat că aceia care se întâlnesc acolo, în faţă spun că sunt fraţi, dar pe la spate nu fac decât să se «lucreze» unul pe celălalt. Seamănă foarte mult cu un grup de interese mari, în care există grupuri de interese mai mici. Dacă ai calitatea de «frate» uneori îţi este mai uşor să-ţi rezolvi anumite probleme, pentru că ţi se deschid mai uşor nişte uşi“, susţine el.

Alte surse apropiate masoneriei hunedorene spun că până şi problema conurbaţiei (un plan de unificare administrativă a oraşelor Deva - Hunedoara şi Simeria) se pune în cadrul lojei în funcţie de interesele de afaceri ale membrilor săi. Masonii hunedoreni încearcă să influenţeze, chiar să coordoneze procesul de unificare şi, mai ales, să aibă acces la fondurile europene care ar putea fi alocate pentru diferitele lucrări de infrastructură necesare (transport, amenajări intravilane etc). Ipoteza este întărită de faptul că oameni importanţi din administraţia judeţului („foşti“ sau „actuali“) sunt masoni. ISTORICUL O greşeală: masoneria pentru afaceri Tudor Sălăgean, istoric al Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, este un bun cunoscător al fenomenului masoneriei. El a publicat anul trecut o carte dedicată masoneriei în Transilvania. Sălăgean este de părere că o bună parte dintre cei care bat la uşa unei loji masonice speră, în primul rând, ca eventuala calitate de „mason“ să le aducă beneficii: „Discutarea de probleme de afaceri ori strategii administrative nu sunt acţiuni normale în cadrul unei loji masonice. Bineînţeles că între membri se stabilesc nişte relaţii care continuă şi-n afara templului, iar acest lucru este, pe undeva, chiar firesc. Totuşi, cei care vor să devină masoni în speranţa că astfel le va fi mai uşor să reuşească în afaceri abordează problema total greşit. Este greu de spus ce nereguli are o lojă sau alta, pentru că informaţiile din interior sunt foarte greu de procurat“, ne-a declarat Sălăgean. DIRECTORUL „Să fie exclus cine nu respectă regulile!“ Horia Nestorescu-Bălceşti, director al Centrului Naţional de Studii Francmasonice Bucureşti, este vehement în ceea ce priveşte posibilele abateri de la principiile masoneriei: „Discutarea de probleme de afaceri este de nedorit în cazul unei loji masonice. În orice lojă, oamenii care vin aduc cu ei şi unele păcate ale societăţii în care trăim. Dar oameni care vor să profite şi în afaceri de pe urma calităţii de mason nu au ce căuta în masonerie, indiferent de obedienţa din care fac parte“, ne-a declarat Nestorescu-Bălceş ti.

Acesta aprobă discreţia accentuată în care-şi desfăşoară activitatea masonii români şi este de părere că regulile trebuie respectate cu stricteţe: „Masoneria trebuie să-i excludă pe acei membri care au condamnări penale sau despre care există dovezi clare că nu respectă regulile masoneriei“, mai spune directorul Centrului Naţional de Studii Francmasonice Bucureşti. DICŢIONAR Origini vechi, personaje celebre Masoneria (sau francmasoneria - cum mai este denumită această mişcare) se declară drept una dintre cele mai vechi societăţi fraternale.

ORIGINE. Cei mai mulţi istorici îi plasează originile în Evul Mediu, perioadă în care zidarii erau scutiţi de dările feudale. Gradele acestei bresle (ucenic, calfă şi maestru) s-au păstrat şi în masoneria de astăzi.

VALORI. Masoneria se declară societate de ajutorare şi întrajutorare, cunoaştere şi propăvăduire a binelui. Membrii mişcării sunt înfrăţiţi prin idealuri comune, ritualuri, prin jurământul depus la primirea în organizaţie şi, mai ales, prin credinţa în Dumnezeu. PERSONAJE. Masoneria există de secole în majoritatea ţărilor a căror istorie a fost influenţată de puterile europene. Mare parte a revoluţionarilor paşoptişti din România au fost masoni. Această calitate au avut-o şi alte figuri importante ale istoriei, precum George Washington - primul preşedinte al SUA, Winston Churchill - premierul britanic, sau François Mitterrand. DISCREŢIE. În România, mişcarea masonică s-a derulat în secret mai ales în timpul regimului comunist. După anul 1990, a trecut de la statutul de „secret“ la cel de „discret“, masonii motivându-şi discreţia prin faptul că societatea românească îi judecă şi acum total greşit. ORGANIZARE. Masoneria este împărţită în mai multe obedienţe. Marea Lojă Naţională din România, cea despre care se spune că este majoritară, a fost declarată recent de guvern ca organizaţie de utilitate publică.