Spectrul foametei globale şi preţul ridicat al cerealelor au făcut ca produsele alimentare modificate genetic să câştige teren.
Preţurile în creştere ale alimentelor, în combinaţie cu scăderea producţiei globale de cereale, tot mai dependentă de capriciile vremii, exercită presiuni asupra guvernelor şi consumatorilor de a-şi slăbi opoziţia faţă de culturile de plante modificate genetic.
Potrivit „New York Times“, în Japonia şi Coreea de Sud, unii producători au început deja să cumpere, în premieră, porumb modificat genetic, pe care-l utilizează în băuturi răcoritoare, gustări şi alte alimente. Până de curând, aceşti producători au încercat să evite potenţiale represalii din partea consumatorilor, plătind mai mult pentru porumbul cultivat convenţional.
Însă preţul porumbului „natural“ s-a triplat în cursul ultimilor doi ani, astfel încât cel modificat genetic a devenit chiar necesar pentru supravieţuirea afacerii. Culturile modificate genetic conţin gene prelevate de la alte organisme, prin care plantele devin mai rezistente la insecte, ierbicide şi boli. Oponenţii continuă să se îngrijoreze că astfel de culturi nu au fost studiate suficient pentru a determina clar dacă ele prezintă vreun pericol pentru să- nătatea consumatorilor sau pentru mediu. Biotehnologia, speranţa unei planete în criză de resurse Chiar şi în Europa, unde opoziţia faţă de ceea ce unii numesc „alinete de tip Frankenstein“, cu trimitere la produsele modificate genetic, a fost cea mai aprigă, anumiţi oficiali guvernamentali şi oameni de afaceri solicită aprobarea mai rapidă a importurilor de culturi modificate genetic.
Adepţii cauzei culturilor modificate genetic continuă să susţină că biotehnologia este soluţia care în viitor va asigura hrana întregii lumi. Ei spun că, deşi ingineria genetică a fost considerată „inutilă“ când alimentele erau din belşug, ea va fi esenţială în rezolvarea cererii din ce în ce mai mari de hrană şi biocombustibili. PETA ACORDĂ RECOMPENSĂ Premiu pentru „carne in vitro“ Gruparea PETA - Oamenii pentru tratarea etică a animalelor - are de gând să ofere un milion de dolari „primei persoane care va oferi o metodă de producere de carne in vitro“. Metoda trebuie să asigure „carne falsă“ în „cantităţi viabile economic şi la preţuri competitive“, termenullimită fiind anul 2012.
Această iniţiativă a fost la un pas de iscare unui „război civil“ în sânul organizaţiei, a declarat Ingrid Newkirk, membră fondatoare a grupării, explicând că mulţi colegi de-ai ei sunt „oripilaţi“ de gândul consumului de ţesut animal, fie el şi crescut în laborator.
Recomandările noastre
