Persoanele excesiv de supuse, care nu îşi asumă riscul unui conflict deschis şi îşi reprimă emoţiile negative sunt mai predispuse bolilor decât cei sociabili, exuberanţi, care îşi exprimă nemulţumirile, arată concluziile unei dezbateri despre sănătatea angajaţilor, organizată de PricewaterhouseCoopers şi GlaxoSmithKline.

Printre afecţiunile pe care le poate declanşa stresul se numără depresia, tulburările hormonale, afecţiunile cardiace şi chiar cancerul.

Totuşi, stresul în exces nu este bun nici pentru introvertiţi, nici pentru extrovertiţi, deoarece poate declanşa o serie de afecţiuni.

Specialiştii pun pe seama anxietăţii boli precum depresia, tulburările hormonale, obezitatea, afecţiunile inimii şi chiar cancerul. „Locul de muncă poate fi unul stresant, însă nu uitaţi că emoţiile reţinute, inhibate sunt foarte nocive pentru organism.

Multe tipuri de cancer derivă din stres, iar boala generează, la rândul ei, anxietate, ceea ce poate duce la afectarea vieţii profesionale“, a afirmat Ana-Maria Marian, customer service manager la Centrul Medical Unirea. Astfel, pentru a stopa valul unor epidemii (diabet, bolile cardiovasculare şi depresie), companiile ar trebui să-şi sprijine angajaţii prin programe de sănătate.

Sunt distruse celulele de apărare din corp

Stresul pe termen lung scade capacitatea organismului de a se apăra. Mai exact, hormonii stresului produşi de glandele suprarenale inhibă acţiunea limfocitelor, acele celule care apără organismul de infecţii şi boli. „Celulele canceroase se dezvoltă în fiecare zi în organism, fie pentru că stăm într-o intersecţie plină de noxe, fie pentru că mâncăm prost - mezeluri sau fast-food. Un organism sănătos, puternic are însă capacitatea de a le distruge“, spune medicul Radu Braga, cercetător în neuro- ştiinţe la Facultatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“, din Bucureşti. Specialistul subliniază astfel că este important ca un organism să nu devină extrem de vulnerabil din cauza stresului.

În bolile maligne, globulele albe scad şi de o mie de ori

Când oamenii suferă de boli precum cancerul, globulele albe scad de o sută şi chiar de o mie de ori, iar organismul devine incapabil de a mai distruge celulele bolnave. „Celulele de tip «natural killer» devin incapabile să mai lupte“, explică şi medicul oncolog Florin Bă- canu, de la Spitalul „Sf. Maria“, din Bucureşti. Specialistul în oncologie aminteşte însă că studiile nu au reuşit să demonstreze până acum o legătură directă între stres şi apariţia cancerului. „Nu este bine să fim stresaţi, însă cancer la sân, de exemplu, fac şi femeile sociabile, căsătorite, şi cele divorţate, fără prieteni“, adaugă medicul Florin Băcanu.

Creşte nivelul zahărului şi al grăsimilor în sânge

Stresul nu scade însă doar capacitatea organismului de a se apăra. El poate antrena eliberarea zahărului (glucozei) şi grăsimilor în sânge, ceea ce duce la depunerea lor, în exces, pe vasele de sânge.

De aici, apariţia diabetului, bolilor cardiovasculare, tulburărilor alimentare. „Stresul pregăteşte omul pentru situaţii de luptă, când organismul are nevoie de sânge în muşchi şi de reflexe rapide. El nu trebuie să devină o constantă“, explică medicul Radu Braga.

Practic, hormonii stresului (cortizolul) ar trebui eliberaţi de organism doar în situaţii care vă ameninţă viaţa, nu şi atunci când vă certaţi cu şeful ori cu colegii. Totuşi, asta se întâmplă, iar organismul are de suferit.

ESENŢIAL

Somnul şi mişcarea pot reface rezervele organismului

Ca orice altă substanţă din organism, şi hormonii stresului se produc într-un anumit ritm. „Dacă «secătuiţi» rezervele, se produc o serie de dezechilibre şi apar afecţiuni hormonale, precum hipertiroidia, amenoreea (lipsa menstruaţiei, chiar la femei tinere), bulimia, disfuncţia erectilă“, explică medicul endocrinolog Victor Lepădatu, de la Spitalul Judeţean din Brăila. Ca să refaceţi rezervele organismului, medicii vă sfătuiesc să dormiţi cel puţin opt ore pe noapte şi să faceţi mişcare o dată la trei zile. „Mişcarea vă ajută să consumaţi zahărul şi grăsimile care se acumulează în organism din cauza stresului“, adaugă medicul Radu Braga.