Deputaţii au adoptat Legea votului uninominal într-o formă care o face extrem de vulnerabilă în faţa Curţii Constituţionale.

Legea privind introducerea votului uninominal a fost aprobată ieri de Camera Deputaţilor. Ea va fi contestată la Curtea Constituţională, au anuţat deja liderii PRM şi PC. Şansele ca legea să fie declarată neconstituţională şi astfel să fie blocată sunt destul de mari.

Motivul este simplu: legea conţine o serie de vulnerabilităţi, ceea ce o face atacabilă. Printre acestea se află şi prevederea privind alegerea preşedinţilor de consilii judeţene prin vot uninominal. Surse parlamentare susţin că, în mod premeditat, deputaţii tuturor partidelor au introdus în lege prevederi neconstituţionale, tocmai pentru ca votul uninominal să fie blocat. Dacă însă Curtea o va declara neconstituţională, legea va reveni în parlament, unde ar putea fi întârziată din nou. Prag electoral alternativ Introducerea votului uninominal a fost acceptată cu o largă majoritate de plenul Camerei Deputa- ţilor (cameră decizională): 231 voturi „pentru“, 11 „împotrivă“ şi 18 abţineri. Actul normativ prevede că senatorii, deputaţii şi preşedinţii consiliilor judeţene vor fi aleşi uninominal. Fiecare formaţiune a încercat ieri să obţină condiţii cât mai avantajoase pentru viitoarele alegeri.

UDMR a solicitat, prin vocea lui Marton Arpad, coborârea pragului alternativ care permite unui partid să intre în parlament dacă nu obţine 5% din voturi. La Comisia electorală se acceptase drept prag alternativ câştigarea primului loc în trei colegii la Senat şi şase la Camera Deputaţilor. UDMR a cerut, în zadar însă, stabilirea a două colegii la Senat şi patru la Camera Deputaţilor. Sistem mixt O altă dispută au generat-o condiţiile în care se vor trasa colegiile uninominale, care vor fi stabilite ulterior prin hotărâre de guvern. După o pauză de consultări, deputaţ ii PDL i-au propus pre- şedintelui Camerei, Bogdan Olteanu, să se reîntoarcă la un articol referitor la decuparea colegiilor, care fusese deja votat, pe motiv că marja diferenţei dintre colegii ar trebui diminuată de la 30% la 15%, după model european.

PDL-iştii şi-au dat seama prea târziu că sistemul votat deja îi dezavantajează, iar Bogdan Olteanu a refuzat să supună la vot o propunere deja votată. Astfel, fiecare partid va propune câte un singur candidat întrun colegiu uninominal, iar cel care va obţine 50%+1 din voturi va deveni parlamentar. Restul mandatelor vor fi repartizate proporţional la nivel judeţean şi naţional. Baronii locali, aleşi şi ei uninominal O altă bătălie s-a dat pentru alegerea prin vot uninominal a preşedinţilor consiliilor judeţene, reglementare adoptată cu voturile PSD şi PDL. Liberalii s-au opus din teama mărturisită că o astfel de prevedere ar putea fi contestată la Curtea Constituţională şi din cea nemărturisită că îi va dezavantaja.

În aceste condiţii, liberalii au propus că alegerea preşedinţilor de consilii judeţene să fie reglementată printr-o lege separată, iar o poziţie similară a avut şi UDMR. Propunerea a fost însă taxată de Victor Ponta (PSD): „Până la calcule electorale, mai mult sau mai puţin meschine, toată lumea a fost de acord cu acest lucru, între timp, însă, unele partide s-au răzgândit“. NECONSTITUŢIONAL Vulnerabilităţile uninominalului Legea votului uninominal are mai multe vulnerabilităţi care ar putea duce la respingerea ei de către Curtea Constituţională şi, implicit, la tergiversarea aplicării. Principala problemă o constituie prevederea referitoare la alegerea preşedinţilor de consilii judeţene prin vot uninominal, considerată de mai mulţi parlamentari de la PNL, UDMR şi PC drept neconstituţională.

Motivul invocat de deputatul PRM Lucian Bolcaş este acela că, în Constituţie, singurele autorităţi locale prevăzute sunt primarii şi consiliile locale. Propunerea ca această prevedere să fie introdusă în lege a venit din partea PSD. Chiar şi unii dintre parlamentarii PSD recunosc faptul că această prevedere este neconstituţională. Totuşi ea a fost susţinută de partid la presiunea baronilor locali. Propunerea a fost susţinută şi de PDL, mai ales că preşedintele Băsescu anunţase, tot ieri, că nu o va ataca la Curtea Constituţională.

Pe holurile parlamentului circula un scenariu conform căruia această prevedere a fost introdusă special ca legea să poată fi contestată la Curte, iar votul uninominal să fie tergiversat. O lacună: desenarea colegiilor a fost amânată Legea are însă şi alte puncte vulnerabile.

Unele dintre ele au fost ridicate în dezbaterile de ieri din plenul Camerei Deputaţilor, dar trecute cu vederea. Un exemplu ar fi faptul că românii plecaţi la muncă în străinătate, dar care sunt înregistraţi cu domiciliul în ţară, nu vor putea vota. Dreptul la vot prevăzut în Constituţie le va fi, practic, încălcat şi celor care fac parte din birourile secţiilor de votare.

Legea prevede că poţi vota doar la secţia la care eşti arondat. Membrilor secţiilor de votare nu le va fi permis să voteze la secţia unde lucrează. De asemenea, ei nu pot vota nici pe liste suplimentare, deoarece au fost interzise. Nu în ultimul rând, controversele care vor amâna aplicarea votului uninominal vor apărea în privinţa trasării colegiilor electorale, sarcină pasată unei comisii parlamentare. Proiectul elaborat de comisie va trebui aprobat de guvern. Această problemă va conduce la noi discuţii, dat fiind faptul că trasarea colegiilor poate influenţa rezultatele alegerilor. DISCIPLINĂ CU IZ ELECTORAL Deputaţii au jucat în piesa voinţei politice O disciplină rar întâlnită în parlament a ţinut ieri locul iure- şului obişnuit în sala de plen, la şedinţele cu miză mare. Cu condica semnată de mai bine de 180 de deputaţi încă de la prima oră, aleşii au făcut eforturi să mimeze cât mai bine interesul pentru uninominal. Au tăiat din scurt discuţiile altădată prelungite la bufet, şi-au pus pe mese, la vedere, proiectul de lege şi şi-au fluturat, aproape fără excepţie, pe la tribună, timp de şase ore, „voinţa politică“.   Speech-urile principalilor protagonişti, slabe şi seci, au lăsat însă la vedere jocul de scenă făcut pentru electorat. Greii ca Năstase, Hrebenciuc sau Antonescu au rămas în bancă, în timp ce pe la tribună s-au mimat dezbateri aprinse pe detalii tehnice sau fără miză mare, deja negociate. Discursuri colorate „Se transmite pe un post de televiziune“, a venit încă de la început un avertisment mobilizator de la PDL-istul Cristian Rădulescu, la scurt timp după ce colegul său Valentin Iliescu invocase contribuţ ia la promovarea uninominalului a „liderului spiritual al partidului“, Traian Băsescu. „Da, o recunosc“, a spus Iliescu, în hohotele din sală.

„Acum vreau să vă văd, stimaţi colegi, dacă rămânem la mămăligă sau la franzela europeană“, a încercat PSD-istul Anghel Stanciu să pareze acuzele PRM-ului că social-democraţii s-ar dezice de electoratul sărac pe care îl curtează în campanie. Controverse a stârnit şi vestimentaţ ia armeanului Varujan Pambuccian, taxat de PRM-istul Ioan Aurel Rus că ar fi venit în parlament „ca la păscut“, în blugi şi geacă. „Ruşine să vă fie!“, a concluzionat Leonida Lari.