Preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, le-a transmis ieri oltenilor că problemele lor de mediu s-ar putea să fie mai mari decât îşi imaginează: „În sudul Olteniei, avem de ales între a cultiva curmali şi măslini sau a avea deşert“.
Se caută surse noi de apă
Ministerul Mediului şi Administraţ ia „Apele Române“ au organizat ieri la Craiova dezbaterea publică „Afaceri prietenoase pentru mediu“, la care au participat preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, ministrul secretar de stat Lucia Varga, directorul Administraţiei Apelor Române, Marius Postelnicescu, şi reprezentanţi ai mediului de afaceri oltean.
„Dacă alegem varianta alternativă - fiecare cu politica lui de mediu, pe care să o schimbăm la fiecare patru ani - atunci riscăm să lăsăm copiilor noştri o lume grav lovită. E posibil ca nepoţii noştri să nu aibă ce prosperitate să trăiască. De exemplu, anul trecut au venit la mine, la Camera Deputaţilor, nişte experţi în agricultură, care mi-au spus clar că pentru a împiedica deşertificarea în sudul Olteniei trebuie să se treacă la plantaţii de curmali şi de măslini“, a spus Olteanu la microfon.
După ce le-a dat vestea proastă oltenilor, preşedintele Camerei Deputaţ ilor a vrut să compenseze şi cu o veste bună: „Sigur, o să fie frumos să arate ca în Toscana sau ca în nordul Africii. Dar nu e ceva cu ce ne-am obişnuit noi de o viaţă, să avem în conştiinţă faptul că suntem într-o regiune cerealieră. Trebuie să înţelegem că alegerea e între deşert şi curmali, nu între cereale şi curmali, şi trebuie să începem să acţionăm în acest sens“, a spus Bogdan Olteanu.
Preşedintele Camerei Deputaţilor a afirmat şi că România nu are nevoie de o dezvoltare economică sub orice chip şi cu orice investitor: „Cred că trebuie să ne gândim deja la dezvoltarea durabilă şi nu la salvarea de şomaj“.
Sudul Olteniei este supus fenomenului de deşertificare, cele mai importante semnale de alarmă fiind trase începând cu vara lui 2007, când temperaturile au urcat constant la 40 de grade Celsius. De altfel, anul trecut s-a înregistrat la Calafat, în Dolj, maxima istorică a lunii iulie: 44,2 grade C.
Cele mai mari probleme se înregistrează în zona nisipurilor zburătoare, în „triunghiul“ Craiova-Corabia-Calafat. Marius Postelnicescu a afirmat, ieri, că printre priorităţile politicilor de mediu ale României se află identificarea tuturor surselor de apă potabilă din zonele de risc, triunghiul nisipurilor zburătoare fiind pe primul loc între acestea.
Recomandările noastre
