Guvernatorul BNR Mugur Isărescu avertizează că, în cazul în care inflaţia nu va fi redusă în acest an şi în 2009, am putea rata adoptarea monedei unice în 2014.
Adoptarea monedei europene în 2014 ar putea rămâne doar un deziderat, în cazul în care inflaţia nu scade, a declarat, ieri, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. „Dacă inflaţia nu scade în mod sustenabil în 2008 şi 2009, mă tem că adoptarea euro în 2014 nu va fi realizată“, a afirmat şeful băncii centrale, citat de Agenţia Mediafax. El a afirmat şi că în cazul în care România nu va reuşi să reducă sustenabil inflaţia vor mai fi necesari însă doi-trei ani pentru a face corecţiile necesare. „Ne-am învăţat minte că a duce inflaţia în jos cu măsuri nesustenabile nu este un beneficiu. Dacă nu vom putea să aducem inflaţia în intervalul stabilit, dar în mod sustenabil, planul B este să strângi alte politici şi să laşi economia să corecteze cu măsuri mai dure“, a adăugat Isărescu. Oficialul băncii centrale a explicat că anticipaţiile inflaţioniste, la fel ca şi cele privind cursul de schimb, s-au modificat, ceea ce demonstrează că a acţiona pe o singură pedală poate să se întoarcă tocmai împotriva scopului propus. „Dacă vezi că altcineva nu le face (reducerea celorlalte dezechilibre - n.r.) şi se întorc împotriva inflaţiei, nu poţi să stai şi să priveşti. Mesajul meu e că trebuie ridicată presiunea de pe politica monetară, în principal în ceea ce înseamnă deficitul de cont curent“, a spus Isărescu. Criteriile nominale pentru euro Tratatul de la Maastricht stabileşte criteriile nominale pe care statele care doresc să adopte euro trebuie să le îndeplinească în momentul intrări în anticamera euro. Acestea se referă la inflaţie, dobânzile pe termen lung în raport cu cifrele înregistrate în cele mai performante trei state care sunt deja în zona euro, respectiv la nivelul deficitului bugetar, al datoriei publice în raport cu PIB şi la o variaţie a cursului de schimb cu plus/minus 15% în perioada în care se află în anticamera euro. În această perioadă, de cel puţin doi ani, BNR nu poate interveni pe piaţa valutară pentru a ţine în frâu cursul de schimb. România şi-a stabilit obiectivul de a adopta euro în 2014, iar pentru aceasta ar trebui să intre în anticamera euro în 2012. Şi ceilalţi indicatori trebuie reglaţi Guvernatorul BNR a mai punctat că reducerea inflaţiei nu este suficientă pentru a convinge autorităţile UE şi ale Băncii Centrale Europene că România este pregătită să intre în zona euro. „Înainte cu doi ani de a intra în cei doi ani de ERM II (anticamera euro - n.r.), mai sunt necesari doi ani pentru a demonstra că eşti stabil, să convingi. Dacă în 2010 nu avem o inflaţie joasă, redusă concomitent cu echilibrarea celorlalţi indicatori, cei de la BCE şi UE te vor întreba dacă ai ajuns la o inflaţie mică pe un deficit mare de cont curent şi un leu supraapreciat“, a explicat Isărescu. Astfel, ţinta de adoptare a euro ar putea fi compromisă, întrucât în 2010 şi 2011 ar fi necesare măsuri dure de corecţie. „În al doilea ciclu, 2010 şi 2011 ar trebui să ai măsuri atât de dure încât mă tem că nu vom fi în stare. Deci, dacă nu reuşim să dăm în jos inflaţia, repet, în mod sustenabil, ne vor trebui doi-trei ani în plus pentru a face corecţiile necesare“, a conchis Isărescu. Cum se măsoară inflaţia în UE BCE defineşte stabilitatea preţurilor în funcţie de indicele armonizat al preţurilor de consum. Acest indicator reprezintă unul dintre criteriile nominale de convergenţă, ceea ce înseamnă că cifrele trebuie să fie comparabile. În acelaşi timp, metodologiile după care fiecare ţară calculează indicele preţurilor de consum pot fi diferite. În România, creşterea medie a preţurilor în perioada ianuarie-decembrie 2007 determinată pe baza indicelui preţurilor de consum a fost de 4,8%. În acelaşi timp, creşterea preţurilor din perioada menţionată calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum a fost un pic mai mare, de 4,9%.
GUVERNATOR BNR
Suferim la politica fiscală
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a declarat că unul dintre punctele slabe ale României este calitatea politicii fiscale, în principal din cauza destinaţiei cheltuielilor. „La calitatea politicii fiscale suferim cel mai tare. (...) Ponderea cheltuielilor pentru infrastructură trebuie să fie mai mare. Nu este vorba despre cea alocată, ci despre cea consumată“, a afirmat Isărescu. Deşi în fiecare an se alocă anumite sume pentru proiecte, dacă acestea nu sunt cheltuite până la finele anului, sunt destinate consumului, a mai spus guvernatorul băncii centrale. Acesta a atras atenţia că se discută prea mult de mărimea deficitului, fără a se face corelaţii între dimensiunea şi dinamica acestuia.
MINISTRU
BNR să-şi vadă de treabă 
Varujan Vosganian, ministrul economiei şi finanţelor, nu mai vrea ca guvernatorul BNR să-i atragă atenţia pe tema cheltuielilor bugetare. „Atunci când ministrul finanţelor, odată ales în funcţie, preia realitatea şi arată naţiunii că trebuie restructurate cheltuielile, că trebuie introduse criterii de eficienţă, nu e în regulă ca guvernatorul, în loc să spună «da, sunt de acord cu strategia pe care o adoptă MEF», să menţioneze că structura nu este bună“, a declarat Vosganian la un post de televiziune. Dacă ar fi în locul guvernatorului Mugur Isărescu, ministrul finanţelor spune că s-ar feri să facă declaraţii din postura unui analist, referitoare la „problemele Ministerului Finanţelor“.
Recomandările noastre
