Cu toate programele necesare absorbirii fondurilor europene aprobate, ne indreptam spre cea mai grea etapa a finantarilor comunitare: cheltuirea banilor.

Adevarata lupta pentru banii europeni se va da incepand de anul acesta. Astazi, la un an de la aderarea la Uniunea Europeana, avem aprobate toate programele prin care fondurile structurale si de coeziune in valoare de 19,7 miliarde de euro pot intra in Romania. Pe 12 iulie a fost semnat cel mai important document, Cadrul Strategic National de Referinta, iar dupa aceasta data au fost aprobate de Comisia Europeana si cele sapte programe operationale, gestionate de ministere (autoritati de management).

In 2007, in Romania au intrat fonduri europene in valoare de 1,7 miliarde de euro, insa cea mai mare parte din acesti bani sunt fonduri de preaderare. Doar aproximativ 600 de milioane de euro reprezinta fonduri structurale. Aceasta suma a reprezentat un avans pentru proiecte europene, multe dintre ele fiind proiecte mari de infrastructura, pregatite cu finantari din fonduri PHARE.

Piata consultantilor

In urmatorii sase ani, Romania are sansa sa absoarba 19,7 miliarde de euro - bani europeni din fondurile structurale si de coeziune. La aceasta suma se adauga cofinantarea nationala de 5 miliarde de euro, ce cuprinde atat bani de la bugetul de stat si bugetele locale, cat si banii firmelor ce pot obtine finantari pentru proiectele lor.

Pentru a putea absorbi cat mai mult din acesti bani, atat companiile, cat si autoritatile publice vor avea nevoie de consultanti care au experienta si stiu sa intocmeasca proiecte. Cererea pentru acest tip de experienta va creste in 2008, odata cu demararea in forta a programelor de fonduri structurale.

Chiar daca in acest moment in piata nu sunt foarte multi consultanti, odata cu cresterea cererii va exista si o oferta mai bogata, estimeaza Ivo Maryska, seful departamentului care se ocupa cu fondurile europene din cadrul firmei Deloitte. Tocmai din acest motiv, daca in prezent in cadrul acestui departament lucreaza noua persoane, incepand cu anul viitor, numarul acestora se va tripla.

De fapt, "e un scenariu similar cu ce se petrece in alte tari europene: cand fondurile UE vor deveni accesibile, cand guvernul va fi pregatit sa le gestioneze, consultantii vor fi gata cu cunostintele si experienta necesare", spune Ivo Maryska.

Etapele proiectului

Companiile, administratiile publice locale, ONG-urile care doresc sa-si finanteze proiectele din bani europeni vor trebui sa urmeze cativa pasi. Dupa ce se decid unde se incadreaza proiectul lor, vor intocmi un plan de afaceri, care sa cuprinda o estimare realista a costurilor si a perioadelor necesare pentru realizarea etapelor proiectului.

Apoi gasesc sursele de cofinantare, care pot fi banii proprii sau imprumuturi de la banci. Dupa procedurile de achizitie publica pentru studiile de fezabilitate, cand este nevoie de ele (in cazul proiectelor de constructii), trebuie obtinute avizele si permisele necesare.

Abia dupa aceste etape poate fi completata cererea de finantare. Aprobarea acesteia poate dura pana la trei luni, iar banii pentru proiect vor ajunge la beneficiar sub forma de decont. Aceasta inseamna ca, indiferent de procentul din proiect acoperit de banii europeni, toti beneficiarii au nevoie de o suma cu care sa inceapa derularea proiectului pana isi primesc banii inapoi.

RISCURI

"Fondurile devin, deseori, o unealta a disputelor politice"

Consultantii din domeniu vor fi din ce in ce mai cautati anul viitor, odata cu startul pentru depunerea proiectelor pe programele operationale. Cum arata fondurile structurale din perspectiva consultantilor? Care sunt avantajele Romaniei comparativ cu alte state si ce ne impiedica sa beneficiem la maximum de banii de la UE?

Sunt intrebari la care ne-a raspuns Ivo Maryska, managerul departamentului EU Grants and Incentives, din cadrul Deloitte Romania, incepand cu noiembrie 2006. Cu studii de stiinte politice si afaceri europene la Tubingen (Germania), Strasbourg si Praga, Ivo Maryska a fost consilierul pe politici europene al ministrului dezvoltarii regionale din Republica Ceha. A participat la negocierea cadrului de referinta privind fondurile structurale pentru Cehia.

EVZ: Credeti ca firmele si autoritatile locale din Romania sunt pregatite sa absoarba fondurile europene? Ivo Maryska: Da, sunt pregatite. Situatia din Romania nu este cu mult diferita de cea din alte tari. Proiectele mari de infrastructura sunt bine pregatite, deoarece UE a investit mult in ele cu ajutorul programelor PHARE. Si companiile sunt pregatite, deoarece fondurile europene le ajuta sa-si extinda planurile de afaceri.

Cea mai mare parte a fondurilor europene se adreseaza autoritatilor locale. Majoritatea nu au oameni pregatiti. Cum se poate rezolva aceasta problema?Este o mare provocare nu numai in Romania, ci si in Bulgaria, si in statele care au aderat in 2004. Cand intrebi un primar ce vrea sa imbunatateasca in localitatea sa, el enumera proiecte care valoreaza zeci de milioane de euro. Aceasta lipsa de prioritizare este o problema pentru fondurile structurale, deoarece nu este un consens politic asupra celor mai importante proiecte. Exista, totodata, nevoie de cunostinte in dezvoltarea regionala si de consultanti care stiu sa pregateasca proiecte.

Ce sanse au fondurile alocate resurselor umane sa fie absorbite?Experienta spune ca acesta este unul dintre cele mai dificile domenii pentru absorbtia fondurilor europene. In Cehia, de exemplu, rata de absorbtie este de 23-25a din 2004 pana in prezent. E un program dificil de utilizat, deoarece sunt proiecte relativ mici ale companiilor, ONG-urilor, administratiilor publice. Provocarea este sa-ti tii promisiunile. Daca nu o faci, trebuie sa returnezi banii.

In ce masura poate afecta procesul de absorbtie faptul ca angajati pregatiti din ministere pleaca in mediul privat pentru salarii mai bune?Acest lucru da dureri de cap celor implicati in gestionarea fondurilor structurale nu doar in Romania, ci in toata Europa. Romania nu este cazul cel mai grav. E o problema deoarece institutiile isi pierd "memoria" lucrurilor facute pana acum si trebuie sa invete din nou.

Fondurile structurale aduc solutii: buget de asistenta tehnica pentru trainingul oamenilor, retinerea lor, salarii. Oamenii buni care pleaca vor ramane in domeniu. Cel mai probabil ei se vor indrepta pe partea cealalta a baricadei, care in acest caz sunt firmele de consultanta si vor pregati proiecte mai bune crescand capacitatea de absorbtie a Romaniei.

Care sunt cele mai mari piedici in absorbtia fondurilor europene in Romania?Timpul. Aplicantul trebuie sa aloce timp sa inteleaga cum merg lucrurile si va avea de castigat. Deseori proiectele nu se realizeaza din cauza ca nu sunt prezentate in forma ceruta de fondurile structurale.

De asemenea, cei care iau deciziile nu aloca suficient timp sa inteleaga care sunt beneficiile fondurilor structurale. O bariera importanta este faptul ca regulile fondurilor europene sunt foarte riguroase si sunt percepute ca un corp strain in administratie. Aceste reguli stricte incetinesc proiectul atat din partea companiilor, cat si a administratiei publice.

Disputele politice pot afecta absorbtia fondurilor europene?Categoric, da. Fondurile structurale devin deseori o unealta a disputelor politice. Fondurile structurale si politica se influenteaza reciproc. La nivel regional si local politicienii decid in privinta proiectelor. La nivel national, politica poate afecta procesul de absorbtie cand oamenii-cheie din managementul fondurilor europene sunt schimbati des, lucru care s-a intamplat in Cehia. Din cate observ, Romania nu e nici de departe cel mai rau caz.

MODEL

"Povestea" fondurilor europene

Ca sa profitam cat mai mult de pe urma fondurilor europene, trebuie ca fiecare companie sa-si urmeze planul de afacere, iar autoritatile locale trebuie sa urmareasca planul de dezvoltare. Ca sa obtina finantarea europeana, proiectul trebuie prezentat sub forma de "story" (poveste - n.r.), recomanda consultantul Deloitte.

"Trebuie sa fie mai putin tehnic si sa ascunda in spate o poveste cum compania ajuta oamenii, regiunea si localitatea unde se afla, o ajuta sa se dezvolte, sa aiba muncitori cu abilitati mai bune, sa investeasca in inovatie si sa fie mai eficienta", spune Ivo Maryska. Altfel spus, "fondurile structurale cauta povesti care fac mediul inconjurator socio-economic mai bun si mai eficient".

Iar cine se aventureaza sa obtina repede finantari risca sa esueze pe parcurs. Aceasta deoarece doar "cand depui efort la inceput, adica te gandesti, investesti timp, investesti in oameni si pregatesti implementarea proiectului, vei avea rezultate bune", precizeaza managerul din cadrul Deloitte. Un proiect pregatit rapid risca sa fie planificat gresit, iar cheltuielile pot fi prost structurate.