Activitatea economica incepe sa prinda contur si in urbea argeseana care, pana nu de mult, parea incremenita in trecut.

2007 a fost anul in care Curtea de Arges a cunoscut o dezvoltare spectaculoasa. S-au deschis zece banci, doua hipermarketuri, au fost trasate planurile pentru doua cartiere de vile, plus unul de blocuri. Expertii bancari spun ca valul dezvoltarii a ajuns, in sfarsit, si in orasele mici, cum este cel argesean, cu 35.000 de locuitori.

1.000 de firme, majoritatea in servicii

Victor Neacsu are 27 de ani si o prietena din studentie. Tanarul lucreaza la o societate din Curtea de Arges, are un salariu bunicel, spune el, iar iubita lui, la fel. S-ar casatori la vara, si se gandesc la o casa. „Am sperat la un apartament ANL, dar nu cred ca se mai fac. Trebuie sa facem un credit ca sa putem cumpara un apartament cat de cat, pe care sa-l vindem in cativa ani, cand vor aparea copiii, si sa ne facem, poate, o casa.”

Victor isi face planuri, iar faptul ca in oras s-au deschis nu mai putin de zece banci in ultimul an i se pare un semn bun. „S-au deschis atatea banci cum s-au deschis supermarketurile. La Bucuresti sau la Pitesti se deschisesera deja, nu mai era loc decat in orase de dimensiunea aceasta”, crede Daniel Negru, directorul filialei Bancii Transilvania.

In Curtea de Arges activeaza aproape 1.000 de agenti economici, dintre care cei mai multi in servicii, informeaza site-ul primariei. Activitatea societatilor comerciale se desfasoara in principal in ramuri industriale precum confectii, electronica si electrotehnica, portelan si ceramica, constructii, comert si servicii.

La ultimul recensamant, cel din 2002, populatia orasului era de 35.000 de locuitori, dar aproape 10 la suta dintre cei tineri au plecat in strainatate. Acestia se intorc vara si de Sarbatorile de Iarna, plini de elan. Cumpara sau construiesc case, aduc bani si-i cheltuiesc.

„Sunt multi argeseni care ar putea sau ar trebui sa lucreze in afara, in slujbe pentru care sunt calificati. Nu ar trebui sa se multumeasca doar cu lucrul in constructii sau ca baby-sitter. Bancile ar trebui sa acorde credite mai usor, caci daca nu fac asta vor veni altele, din alte tari, si vor lua caimacul”, crede Anca Socolovschi, expert al Bancii Mondiale, care locuieste in Curtea de Arges.

Directorul Daniel Negru spune ca bancile care au aparut anul acesta sunt universale, nu specializate pe acordarea de credite. „Probabil ca bancile specializate nu ar supravietui. Unei banci in Curtea de Arges, ca sa iasa in profit, ii trebuie un an. Pana sa apara atatea, dura mai putin”, spune Negru.

Deficit de forta de munca

Primarul orasului, Gheorghe Nicut, crede insa ca bancile sunt cele care arata cel mai bine pulsul economic al unei localitati. „Nicio banca nu ar fi deschis daca ar fi stiut ca nu exista posibilitatea sa isi amortizeze cheltuielile. E o crestere economica indubitabila”, crede edilul.

Aparitia celor 10 banci are legatura si cu scaderea somajului, e de parere Nicut. „Deja avem un deficit de forta de munca in constructii si in domeniul confectiilor. Daca luam ca an de referinta 1995, oricine poate vedea diferentele. Sunt strazile, care arata altfel, sunt cladirile, scolile, vilele noi. Avem o singura strada care nu e racordata la reteaua de gaze. Acesta inseamna crestere”, concluzioneaza edilul.

STATISTICA

Croitoresele, cel mai prost platite

Salariul mediu in Curtea de Arges a ajuns la 800 de lei, spun specialistii, dar nu exista o statistica oficiala. Cele mai mici salarii sunt in fabricile de croitorie, iar cele mai mari, in banci si in constructii.

"Din 1995, numarul celor fara un loc de munca a scazut continuu, dar din 2000 incoace fenomenul s-a accentuat", declara Marius Barbulescu, director al ALOFM.

"In 2000aveam in baza de date peste 3.000 de soferi in plata si alte aproape 2.000 de persoane care nu mai primeau somaj, dar nu lucrau. Anul acesta numarul somerilor este cel mai mic- 800 de someri in plata si sub 2.000 de persoane care isi cauta un loc de munca."