Răzvan Murgeanu: „Generaţii după mine au ce face în Bucureşti“
- Adam Popescu
- 3 februarie 2008, 02:00
Răzvan Murgeanu, viceprimarul Capitalei, este una dintre posibilele variante ale Partidului Democrat Liberal (PD-L) la viitoarele alegeri pentru Bucureşti.
Edilul spune că în prezent PD-L are în derulare un sondaj în urma căruia va desemna un candidat pentru primărie. „Cel care va fi cel mai bine plasat dintre candidaţii PD-L va intra în cursa pentru primăria Capitalei. Ceea ce pot să vă confirm este că mă aflu în acest sondaj“, spune Murgeanu, care se consideră un om disciplinat, care va face ceea ce îi va spune partidul. „Niciodată nu m-am autopropus undeva. Am considerat că este decent ca alţii să se gândească la asta şi eu să accept sau nu“. Acasă, la croşetat El spune că se simte pregătit pentru această funcţie, iar administraţia locală este prima care discută cu cetăţeanul şi nu ministerele. „Nimeni nu vine la primărie pentru că vrea să bea o cafea cu tine. Toată lumea are probleme care trebuiesc rezolvate. Asta este treaba mea. Dacă nu-mi convine, nu mă ţine nimeni în primărie. Mă duc acasă şi mă apuc de croşetat. Sunt inginer constructor, mă apuc de construcţii. Dacă tot stau aici, trebuie să-mi fac treaba, nu să mă lamentez şi să găsesc tot felul de motive care îmi perturbă activitatea“, este de părere edilul. Traficul, principala problemă Murgeanu spune că sunt multe de făcut în Bucureşti, un oraş murdar comparativ cu alte metropole europene: „Generaţii după mine au ce face în Bucureşti. Traficul este principala problemă“, atrage el atenţia. Plin de idei, viceprimarul spune că o variantă ar fi parcările pe verticală, în zonele de reşedinţă. „Acolo unde găsim un teren viran facem o construcţie din beton armat, cu jaluzele de iluminat, din banii municipali, pentru a avea control asupra taxei. Îi dai omului o alternativă, nu îi spui să-şi desumfle maşina şi să o pună în balcon, că nu e gonflabilă“. Bucureştiul, spune viceprimarul, este un oraş bine deszăpezit.
„Temerea asta nebună nu are niciun suport. În noaptea când am terminat noi cu deszăpezitul şi toată lumea m-a înfierat şi m-a luat în furci pe aici, am stat să văd ce se întâmplă în alte oraşe: nimic. În oraşele europene este vorba şi de conştiinţa individului“, este de părere edilul. Cum primăvara bate la uşă, una dintre problemele cu care se va confrunta Capitala va fi asfaltarea principalelor artere. „Trebuie terminat ceea ce s-a început, reabilitarea marilor bulevarde. Cea mai bună soluţie este să le dai la întreţinere şi atunci firma se ocupă de acest aspect. E mai simplu să tratezi decât să vindeci“, este de părere Murgeanu, care spune că „gropile apar şi pentru că există greşeli în turnarea uzurii“. Bucureşti, oraş turistic O altă problemă pe care o identifică actualul viceprimar este centrul istoric. „Din păcate, noi ne-am cam bătut joc. Acum încercăm să refacem ceva din el şi să fie punct de atracţie. Dacă Bucureştiul nu devine punct de atracţie turistică este greu să-l ţii din împrumut în împrumut. Edilul va trebui să scoată mulţi bani pe partea aceasta. Când ai un oraş turistic, automat câştigă toţi. Asta înseamnă mai multe taxe care tot în beneficiul nostru vin“, spune el.
Politica administrativă, spune Răzvan Murgeanu, este serioasă şi concentrată. „De când sunt în primăria asta, n-am dat niciodată o declaraţie politică. M-am ferit pentru că ce îmi trece prin cap aia spun şi este periculos şi pentru mine, şi pentru alţii, n-aş vrea să fac rău cuiva. Omul politic trebuie să fie un ghid care să aibă o anumită gândire, un om erudit. Eu nu sunt foarte diplomat“, conchide actualul viceprimar al Capitalei. CARTE DE VIZITĂ Un inginer hidrotehnist în administraţie > Răzvan Gheorghe Murgeanu s-a născut pe 21 ianuarie 1959, în Galaţi. > A absolvit în 1984 Facultatea de Hidrotehnică din Bucureşti, specialitatea inginer construcţii hidrotehnice. > A fost inginer stagiar la Porţile de Fier II (1984-1986), şef serviciu investiţii, contracte, iar ulterior diriginte de şantier la Canalul Dunăre-Marea Neagră. > În 1996-2000 a fost viceprimarul sectorului 1, iar între 2000 şi 2004 a fost director general în Primăria Capitalei. > Din 2004 este viceprimar general al Capitalei. > Este căsătorit şi are doi copii. Inginer constructor de profesie, Răzvan Murgeanu a câştigat ca stagiar 5.000 de lei pe lună la Porţile de Fier II, pe vremea lui Ceauşescu. Iniţial, edilul de la Primăria Capitalei povesteşte că a vrut să intre în Partidul Comunist. „Eram şef la Canal şi nu reuşeam să-mi păstrez funcţia pentru că nu eram membru de partid. Sfârşitul lui ’89 m-a prins în această funcţie, dar eram într-un soi de interimat perpetuu: mă plăcea ministrul. Vreo cinci dosare am depus şi le-au respins. Era încurcătura cu Secu, n-am vrut să colaborez“, povesteşte Murgeanu. Amprenta lui Băsescu Pentru că toţi prietenii lui „erau cu partidele istorice“, actualul viceprimar al Capitalei s-a înscris în Frontul Salvării Naţionale (FSN). El spune că, după o dispută urâtă cu Ion Iliescu - pentru că a închis Canalul - a plecat, în mod firesc, la PD, cu Roman. „Sunt membru fondator PD“, se laudă edilul. În 1992, Murgeanu a fost propus consilier la sectorul 1. Spune însă că cea mai frumoasă perioadă la primărie a fost când a lucrat cu Traian Băsescu. „M-a marcat perioada asta: dacă nu te modelai după stilul lui de lucru, plecai. Primul lucru pe care mi l-a spus a fost că nu am voie să-mi închid telefonul. «Serviciile publice nu au voie să-şi închidă telefonul pentru că oricând se poate întâmpla ceva şi trebuie să fii de găsit», mi-a zis. Un alt lucru a fost că, fiind şef de utilităţi publice, nu aveam oră când trebuia să plec acasă“.
Legat de această perioadă, Murgeanu îşi aminteşte de un telefon pe care l-a primit într-o zi dimineaţă de la actualul şef al statului, pe la cinci dimineaţa. „Întâi am crezut că este un amic de-al meu care a rămas la un şpriţ până dimineaţa. Noroc că n-am zis vreo tâmpenie. Era Băsescu, care mi-a zis: «Vino încoace să vezi ce mizerie e în sectorul 2!». M-am îmbrăcat şi m-am dus. Mă bufneşte râsul când mă gândesc ce le face ălora la Cotroceni“, râde cu poftă viceprimarul. Armata, instrument de tâmpit Despre lucrul cu Adriean Videanu, Răzvan Murgeanu admite că este cu totul altceva. „E un tip analitic, un bun manager, bun pe partea economică. Nu cred că îi place foarte tare primăria. Din păcate, Bucureştiul are nevoie şi de un om care să stea pe teren, să le dea şuturi muncitorilor ca să-şi facă treaba“, este de părere edilul. Murgeanu spune că îi place lucrul cu oamenii.
„D-asta şi răspund tuturor solicitărilor şi stau de vorbă cu oamenii. Toată lumea spune că îl apăr pe Videanu. Eu am de la Videanu nişte prerogative: utilităţi publice. Asta este treaba mea“, spune el. Fire nonconformistă, acesta povesteşte că, pentru el, armata a fost „un instrument de tâmpit“. „Cei care n-au făcut armata n-au pierdut nimic. Vrăjeala asta că nu eşti bărbat până nu ai făcut armata e o prostie. N-am înţeles niciodată de ce trebuia să spun «Să trăiţi!», de ce trebuia să-i salut pe toţi cretinii care treceau p-acolo“, îşi aduce aminte Murgeanu. „Odată am luat staţia de amplificare, am pus Deep Purple şi am dat volumul la maxim. Am făcut la «bulău» (n.r. - arest) de mi-a ieşit pe nas“. Ca urmare, a fost tuns la zero. „Pe vremea aia, decât ras în cap, mai bine te împuşcai“, pune punct discuţiei Răzvan Murgeanu. MACHETE Colecţie de maşini pe biroul de la primărie Una dintre maşinile la care ţine este un Mercedes. „Îmi plac cele cu un design vechi de 30-40 ani, nu cele moderne, care mi se par fără personalitate. Maşinile moderne sunt făcute să le foloseşti puţin timp şi după aceea să le schimbi repede cu ultimul model pentru că aşa îţi cere moda. Eu am o Volga acasă, cu căprioară. E o maşină interesantă. După un Porsche nu se mai uită nimeni pe stradă, după Volga toată lumea întoarce capul“. Murgeanu spune că a venit o perioadă la serviciu cu ea, „dar se uita lumea cam cruciş la mine şi am renunţat. Se conduce greu, n-are servodirecţie, este o maşină făcută în anii ’60“, spune el. FENG SHUI „Cei trei elefanţi care ţin pământul“ Un obiect pe care Răzvan Murgeanu îl are la birou este un glob cu trei elefanţi, realizat manual, cu care se joacă atunci când este nervos. Spune însă că a rezistat tentaţiei de a arunca cu el în momentele de supărare. „Fiind făcut manual, nu este perfect rotund. Nu-mi place perfecţiunea. Nu mi-a plăcut niciodată. Lucrurile perfecte ascund întotdeauna ceva“. Este de părere edilul.
SPORT Minge de rugby STILOU
„Să-ţi facă plăcere să scrii“ Deşi Răzvan Murgeanu are mai multe pixuri decât stilouri, preferă să semneze actele cu un stilou pe care îl are de pe vremea când se ocupa de Primăria Sectorului 1. „Îmi place. După părerea mea, un stilou trebuie să te şi caracterizeze. Când semnezi cu el, să-ţi meargă mâna, să-ţi facă plăcere să scrii. Când desenez sau mă concentrez, folosesc tot acest stilou. E mare, gros, pe măsura mea. L-am primit cadou când eram viceprimar la sectorul 1“, povesteşte edilul. Faţa nevăzută Filatelia şi muzica rock > Murgeanu este filatelist. „Am timbre româneşti de pe la 1910. Am încercat să-i insuflu acest hobby fiului meu şi n-am reuşit. Tare mi-e că mi-a vândut nişte timbre ca să facă rost de bani de ţigări“, spune el. > Este microbist, suporter dinamovist. „Tata îmi spunea că sunt ruşinea familiei. El era rapidist“. > Îi place muzica rock, din anii ’60-’70. „Am peste 3.500 de CD-uri. Sunt fan Deep Purple. Cel mai mult mi-a plăcut Pink Floyd, care este trupa mea de suflet. > Citeşte cărţi SF. Scriitorul care l-a marcat cel mai mult a fost Isaac Asimov. > În liceu a avut plete. În facultate şi-a lăsat barbă, motiv pentru care a picat un examen, la socialism ştiinţific. „L-am întrebat pe profesor: Dar Marx n-avea barbă?“. > Spune că este superstiţios. „Nu-mi place să mă întorc din drum. Dacă uit ceva, rog pe cineva să-mi aducă, dar nu mă întorc niciodată, pentru că îmi merge prost. Probabil autosugestia asta te face să devii uşor paranoic“, spune edilul. > Nu îi place să călătorească şi să zboare. Spune însă că Viena este oraşul care îi place cel mai mult pentru că este calm. „Acolo, dacă o doamnă vrea să parcheze şi o face din şase mutări, nu o claxonează niciun bărbat. Aici, să te ferească Dumnezeu“.