Aflat la Iași, la reuniunea unui partid politic și, prin asta încălcînd Constituția, fără ca vreun contracandidat să observe asta, Klaus Iohannis s-a referit la Moțiunea de cenzură, dînd ca sigură trecerea ei: „Vom avea de săptămâna viitoare un alt Guvern. Moțiunea de cenzură este în procedură și vă spun: pregătiți-vă pentru guvernare. Eu îmi doresc foarte mult ca această moțiune să treacă și acest Guvern să pice. (...)” Spre deosebire de Moțiunea din iunie, față de care Klaus Iohannis s-a arătat deosebit de prudent, Moțiunea de joi face de ceva timp obiectul giugiulelii din partea președintelui în exercițiu. Prudența din iunie nu-și avea izvorul în temerea că Moțiunea va pica.

La vremea respectivă ea a fost astfel gîndită încît să nu treacă. Pentru campania sa de tip siestă, Klaus Iohannis avea nevoie de sacul de box numit Guvernul Dăncilă. Prin urmare, SRI și SIE, cele care votează practic în Parlament, nu mișcaseră un deget pentru deplasarea forțelor către PNL. Moțiunea a eșuat și pentru că Ludovic Orban nu putea promite nimic celor dispuși să trădeze pentru carnea de pe un ciolan, cînd nu se aflau sub ordin de la garnizoană. Cînd era întrebat dacă o anume fleică era garantată de Klaus Iohannis, Ludovic Orban răspundea că nu.

La Moțiunea din octombrie lucrurile stau net diferit. Klaus Iohannis nu riscă nimic țopăind deja în stil Mircea Geoană c-a învins înainte de a se anunța rezultatul. Generalii din instituțiile de forță, cei care au făcut și vor să mai facă afaceri sub regimul Klaus Iohannis (ați văzut pe vreun general din SPP sau din STS sau din SRI sau din SIE verificat la averea de oligarh rus?), s-au angajat că Moțiunea va trece.

De data asta nu numai că Ludovic Orban a putut făgădui ciolane în numele lui Klaus Iohannis (multe sînt făgăduieli că respectivul nu va fi atins de DNA, după victoria lui Klaus Iohannis în alegeri), dar mai mult unii trădători din partea PSD, dar și cei supărați pe Viorica Dăncilă, precum Călin Popescu Tăriceanu, viitorul colaborator al lui Ludovic Orban, au negociat direct cu Klaus Iohannis. La Iași însă Klaus Iohannis a mers mai departe cu țopăia de tip Mircea Geoană la post Moțiune, vorbind și despre viitorul Guvern. Dacă mai avea cineva vreo îndoială că Moțiunea nu va trece, stabilirea anticonstituțională a programului viitorului Guvern, teoretic votat de Parlament și nu de președinte:

„După moțiune, cineva trebuie să-și asume guvernarea. Nu va fi un mandat lung, va fi un Guvern cu un mandat scurt, aproape un mandat de tranziție. E nevoie de un Guvern care să se ocupe de organizarea perfectă a alegerilor prezidențiale, care va construi și promova bugetul. Foarte dificil, deja ministrul de Finanțe în funcție a recunoscut că a gafat-o. Trebuie foarte multe lucruri reparate. Trebuie organizate alegeri locale, parlamentare. Să vă fie foarte clar eu aștept implicare totală, maximală, din partea PNL pentru a trece această perioadă de tranziție. Refacerea României, modernizare, europenizarea sau drumul spre România normală se face pornind de la votul românilor de la alegerile parlamentare, atunci prin vot va începe normalizarea României. Pentru asta e nevoie de multă implicare din partea voastră, de foarte multă anduranță. Vă propun ca împreună să cîștigăm aceste alegeri”. Declarația e un eveniment.

Toată lumea se întreba ce se va întîmpla după trecerea Moțiunii. Klaus Iohannis a exclus posibilitatea unei tărăgănări a consultărilor astfel încît PSD să rămînă la putere pînă după prezidențiale sub formula guvernului interimar. El a vorbit despre mandatul viitorului guvern ca mandat de tranziție. Din cîte se știe, Klaus Iohannis traduce în română textul scris de alții în nemțește. La formula de tranziție, am crezut că Klaus Iohannis n-a găsit în română corespondentul la guvern pînă la alegeri. Ce-i aia guvern de tranziție?

După căderea Guvernului PSD, puterea va fi preluată de un Guvern votat în parlament cu un program și o listă. Firește, deoarece în decembrie 2020 vor avea loc alegeri parlamentare, acest Guvern va dura doar un an și ceva. Dar nu pentru că așa l-a votat Parlamentul, ci pentru că indiferent cine va birui în alegeri, Constituția cere formarea unui Guvern rezultat din alegeri. Prin urmare, indiferent ce Guvern va fi după Moțiune – minoritar, de tehnocrați, de uniune națională – acest Guvern va fi un Guvern în toată regula. Va da ordonanțe de urgență, va trimite în Parlament proiecte de legi, își va plasa clientela politică, dar și pe cea a lui Klaus Iohannis, în funcții bugetare bănoase.

Constituția de pe hîrtie și nu cea din capul lui Klaus Iohannis, nu prevede nicăieri formula Guvern de tranziție. Guvern interimar, da, dar acel guvern nu e supus votului parlamentar, așa cum se va întîmpla cu Guvernul postmoțiune. Aș fi crezut, repet, că e vorba de o formulare nefericită din punctul de vedere al limbii române, dacă n-aș fi citit declarația lui Kelemen Hunor de la o adunare electorală din provincie: „Au zis că sînt pregătiţi, sînt gata pentru a guverna şi au şi zis că au un primministru, o propunere, decizia partidului este să fie Ludovic Orban, şi probabil că va primi voturile celor care au semnat moţiunea de cenzură şi celor care susţin un Guvern de tranziţie de un an de zile”.

UDMR condusă de Kelemen Hunor a avut în PNL un dușman de moarte. Împotriva UDMR, și pentru că Uniunea a fost alături de PSD -ALDE în cei trei ani trecuți de la ultimele alegeri parlamentare, PNL a dus prin liderii săi o campanie de atacuri și insulte atingînd în multe locuri violența de tip România Mare a lui Corneliu Vadim Tudor. După incidentele de la Valea Uzului, Mihai Neamțu i se adresa astfel lui Kelemen Hunor:

„Nu, baroane! Majoritatea românilor sînt toleranți, însă dumneata ești fața ticăloasă a imposturii morale și marioneta revizionismului maghiar din Transilvania! România i-a îmbogățit pe grofii UDMR-ului așa cum nicio altă țară din vecinătatea Ungariei n-ar fi făcuto. Ne-ați sfidat la Marele Centenar, neați fentat la europarlamentare cu voturi luate din Teleorman și Tulcea.”

Rareș Bogdan, prim vicepreședintele PNL, s-a remarcat prin poziția sa mai mult decît vadimistă față de UDMR.

Despre Kelemen Hunor Rareș Bogdan declara la un moment dat că „plătește faptul că a stat umăr la umăr alături de Liviu Dragnea și i-a susținut toate politicile antinaționale, toate măsurile aberante împotriva românilor și a făcut pact împreună cu el pentru a se ocupa doi ani și jumătate exclusiv de drepturile infractorilor”.

UDMR a sesizat ostilitatea naționalistă a PNL față de comunitatea maghiară din România. Luni, 30 septembrie 2019, Hegedus Csilla îi răspunde astfel lui Rareș Bogdan: „Nici noi nu uităm nimic din ce a făcut PNL în ultimii ani împotriva comunității maghiare. Nu vom uita legile inițiate împotriva maghiarilor, nu uităm sesizările făcute la CCR de PNL și de Klaus Iohannis, nu uităm că ați votat împotriva reînființării liceului catolic din Tg. Mureș, și nu vom uita nici țopăiala isterică al lui Bogdan.”

Dușmănia manifestată de PNL față de UDMR, în contrast cu bunăvoința PSD, a dus la prudența UDMR față de susținerea unui Guvern minoritar PNL. Anunțînd că UDMR va vota Moțiunea PNL (oricum o mare concesie, expresia unei balcanizări a UDMR, deoarece a vota alături de dușman e ceva nefiresc), Kelemen Hunor preciza marți 27 august 2019 la RFI:

„Nu avem intenția de a susține un Guvern minoritar, nu avem intenția de a intra într-un Guvern minoritar”. După declarația de la Iași, Kelemen Honor s-a schimbat la față. Gata, susține chiar și un Guvern minoritar. Nu de alta, dar e Guvern de tranziție. Luni seara, Kelemen Hunor a fost invitatul ediției speciale a emisiunii Gîndurile lui Cristoiu.

Evident, c-am deschis discuția despre guvernul de tranziție. Kelemen Hunor a recunoscut că nu există în Constituție formula Guvern de tranziție. A recunoscut că în Parlament, votul de susținere nu va putea fi condiționat de o restrîngere a prerogativelor guvernamentale. Cu toate acestea, UDMR va vota un Guvern minoritar PNL. Kelemen Hunor a justificat asta prin formula de tranziție. E sigur că viitorul Guvern va avea bunul simț de a nu da ordonanțe de urgență. Să mori de rîs nu alta. Sau de plîns, dacă ne gîndim că pînă și ungurii s-au fanariotizat.

Formula de tranziție e una menită a face comestibil rahatul pe care-l vor hali cei care vor vota Guvernul PNL deși au susținut pînă acum că nu vor vota așa ceva.

Și USR, și UDMR, și PMP, și ProRomânia și ALDE vor motiva schimbarea la față prin formula Guvern de tranziție. Noi am spus că nu susținem un guvern PNL. Un guvern de tranziție, da, asta susținem.

Și dacă premierul noului Guvern va fi o persoană neutră politic, în genul lui Teodor Stolojan din 1991, care a fost condiția intrării PNL în ciorba iliescistă, masa e gata.