7 prim-miniștri, în frunte cu Viorica Dăncilă, i-au promis generalului Marin Lungu că-i dau un apartament, după ce a fost lăsat pe drumuri și înjurat de primarul Marian Vanghele.

Caporal la 9 ani. A fost cel mai tânăr soldat combatant din cel de-al Doilea Război Mondial. Arma Cercetașilor. Un român. Acum 75 de ani, chiar pe vremea aceasta, copilul în uniforma Armatei Române trecea prin focul bombardamentelor și sângele curs pentru eliberarea Transilvaniei. Față de alte țări, ca Rusia sau SUA, care își preamăresc micii eroi ai marelui război, România a uitat de Marin Lungu.

S -au scris romane despre Marin Lungu, a inspirat un film artistic cu scenariul dramaturgului D.R. Popescu și s-au realizat mai multe documentare internaționale, a primit decorații din partea Cehiei și Slovaciei și cele mai înalte onoruri și medalii ale Armatei Române, la o vârstă fragedă, și a fost declarat erou național. Dar azi, la 83 de ani, ajuns general în rezervă, Marin Lungu se lovește de indiferența și chiar nesimțirea autorităților statului.

Înrolat copil de trupă la 6 ani și 8 luni, pentru actele sale de vitejie, era deja Caporal la 9 ani. Așa și este cunoscut celor care au apucat manualele școlare, de dinainte ca micul erou să fie scos din ele, împreună cu eroina Măriuca - Maria Zaharia, martira de 12 ani de la Mărășești. Românii nu trebuie să mai aibă eroi.

Băiatul cu chibriturile, în liniile inamice

Născut în satul tulcean Neatârnarea și rămas orfan de tată, cu mama asistentă în Crucea Roșie, copilul Marinică este adoptat de Regimentul 40 Infanterie din Medgidia. Bătrânul de azi își amintește cu drag de instructorul lui, locotenent-colonelul Mărculescu, care, în 1942, l-a introdus în tainele activității de informații.

Așa a ajuns micul ostaș să obțină informații prețioase pentru cursul războiului, după ce, ca cercetaș la grupa 132 a Biroului de Informare-Cercetare din cadrul Eșalonului Superior de Comandă al Diviziei a 9-a Infanterie, a participat la eliberarea Transilvaniei de trupele horthyst-hitleriste, apoi a Budapestei și Ungariei și a Cehoslovaciei, unde a fost prins de naziști după câteva zeci de misiuni pe front și în liniile inamice.

Pe 25 octombrie 1944, în urmă cu 75 de ani, lua parte la luptele pentru eliberarea ultimei brazde de pământ românesc, la Carei și apoi, imediat, comuna Urziceni, de la granița cu Ungaria extremist-revizionistă.

Pe frontul de luptă, puștiul Marinică, supranumit „spiridușul”, era instruit să adopte postura unui țărănuș surdo-mut, ca să nu se dea de gol că nu știe limba locului, și să observe cu atenție dispozitivul inamic. Dovedind un curaj deosebit, micul cercetaș a intrat chiar în liniile și taberele inamice. Pe lângă memoria pe care și-o antrenase încă de mic cu instructorul său și apoi cu sergentul Nicolae Panoza, cercetașul își dubla informațiile pe care le înregistra despre efectivele militare printr-un sistem copilăresc dar folositor: cu bețișoare de chibrit și pietricele.

„Țara îi va fi recunoscătoare”

Pentru operațiunile curajoase prin care a trecut și în care s-a distins și a fost și rănit, chiar în timpul luptelor sângeroase de la Dealul Sângeorgiu – cota 495, desfășurate pe 26 septembrie, acum 75 de ani, Marin Lungu a fost recompensat cu decorațiile „Bărbăţie şi Credinţă”, „Medalia Serviciului Credincios” şi „Crucea Serviciului Credincios”. După circa 30 de misiuni, este prins de nemți în Munții Tatra. În lagărul de la Skromca - Pyark, unde a ajuns după capturare, cu adevărat și-a pierdut vocea, în urma traumelor și a spaimelor pe care le-a tras.

După eliberare, în 1945, încă pe frontul din Cehoslovacia, ministrul de război al României Constantin Vasiliu Răşcanu îl înaintează la gradul de caporal şi îl decorează și cu „Virtutea Militară de Război - Clasa I-a - Aur”. „Îl decorez pe acest copil pentru fapte de curaj şi eroism, pentru informaţiile aduse Armatei Române, merită mai mult şi ţara îi va fi recunoscătoare”, afirma ministrul în fața ostașilor. Se întoarce cu trupele, pe jos, în țară și tot pe jos ajunge la București, după ce trece din nou prin Careiul eliberat. După școală, este încadrat în MAI, de unde, în calitate de coordonator lucrări speciale, contribuie la ridicarea Hotelului Intercontinental și a Teatrului Național. Pensionat și avansat în grad, refuză a doua stea de general oferită de un președinte.

„Cât își vor mai bate joc cei ajunși la putere de români și România?”

De aproape două decenii, generalul Marin Lungu trăiește o dramă care nu se mai termină. După ce i-a fost demolată casa din fostul Cartier Uranus, în urma lucrărilor de sistematizare pentru Casa Poporului derulate de Ceaușescu, i-a fost repartizat un apartament pe care l-a cumpărat fără să știe că este revendicat și din care, după 2000, a fost evacuat forțat, cu toate lucrurile scoase din casă, deși primarul sectorului în care se afla, Marian Vanghele, îi promisese ajutorul.

„Mai dă-l în p___a mă-sii, că nu este activ”, ar fi spus Vanghele, conform unui adjunct al acestuia. Și-a ajuns pe stradă, la propriu. Lucrurile i-au fost furate, iar soția a făcut atac cerebral. De atunci este într-o stare de sănătate în continuă degradare. Iar viața fostului cercetaș în liniile inamice s-a reluat la București, ca într-o țara reocupată. Odiseea lui a trecut prin Parlament, unde un grup de senatori a încercat să-l ajute și apoi pe la toți primarii și prim-miniștrii pe care i-au avut Bucureștii și România, din 2000 încoace.

Năstase, Tăriceanu, Boc, Ungureanu, Ponta, Cioloș, sunt doar câțiva dintre prim-miniștrii care i-au promis rezolvarea „imediată” a situației, care se adaugă unor Carmen Dan, fostul Ministru de Interne sau Beniamin Leș, Ministrul Apărării, care doar l-au ținut prin anticamerele lor sau s-au pozat cu el pentru Facebook. Până la urmă, fostul primar Sorin Oprescu l-a băgat într-un apartament dintr-un bloc social, de unde a fost scos ca să-l ocupe o funcționară de-a lui de la Primărie. Ilegal, după cum spune Marin Lungu.

Acum, eroul țării sta deasupra unui gang, în blocul social din care este amenințat oricum să fie dat afară pentru că este revendicat de Camera de Comerț. Dar a ajuns, după îndelungate lupte prin tranșeele micilor mai-mari ai României, la primul ministru Viorica Dăncilă. Care, ca și predecesorii ei, i-a promis rezolvarea „imediat”. Soluția: o Hotărare de Guvern care să ajute și alți veterani aflați în situația ingrată a celebrului cercetaș.

Numai că de-atunci au trecut „doar” 16 luni.

Între timp, Toni Greblă și Dragoș Condrea, de la Secretariatul General al Guvernului, și-au bătut joc de general, cel mai tânăr luptător pe front din ultimul Război Mondial, și, după ce i-au promis că-i vor dau un apartament chiar pe lânga fiica veteranului, în cartierul Muncii, l-au ținut pe la ușile lor până când și SPP-iștii de la intrare i-au spus, franc, că este dus cu preșul. Cu o perseverență dobândită încă de pe front, generalul Marin Lungu se adresează astăzi, din nou, presei și opiniei publice, prin intermediul Evenimentului Zilei, cu o întrebare ca un strigăt: „Cât își vor mai bate joc cei ajunși la putere de români și România?”.