Ioana Lupea: „Preşedintele american Barack Obama a aterizat ieri la Moscova cu gândul, exprimat deja public de administraţia SUA, unui nou început în relaţia cu Rusia.”
De data aceasta „de la egal la egal”, între două mari puteri mondiale şi nu între învingătorul şi perdantul Războiului Rece. Indiferent de rezultatele summitului de la Mos co va - de la care unii comentatori aşteaptă reîmpărţirea sferelor de influenţă, iar alţii doar reafirmarea lucrurilor ce unesc şi despart cele două state - administraţia americană încearcă să-şi schimbe comportamentul faţă de Rusia, în speranţa că şi Rusia îşi va schimba comportamentul faţă de vecini şi faţă de Occident. Sfătuitori ai preşedintelui Obama speră că fără stigmatul de stat autoritarist, brutal şi agresiv, şi tratată cu respectul cuvenit unei mari puteri, Rusia va deveni mai cooperantă, mai ales pe dosarul Iran, unde SUA speră să obţină cel puţin pasivitatea Kremlinului. Abordarea pare mai degrabă un experiment cognitivist, dar n-ar trebui să ne mire: în legătură cu Rusia, analiştii şi comentatorii de politică externă folosesc deseori termeni ca „paranoia” sau „complexe de inferioritate”.
Expresia utilizată de administraţia americană „reset button” a provocat, pentru a rămâne în acelaşi registru, anxietate, mai ales în vecinătatea Rusiei, deşi oficialii SUA au dezminţit că Obama va încheia la Moscova un târg care să privească angajamente anterioare ca scutul antirachetă sau extinderea NATO. Directorul Institutului Carnegie din Moscova, un critic al politicii Kremlinului, afirma recent, citat de Vedomosti, că, neoficial, se va face un schimb „Iran pentru Ucraina”, „Kosovo pentru Abhazia şi Osetia şi aşa mai departe”.
Într-o declaraţie de presă înaintea întâlnirii cu Obama, Dmitri Medvedev a sugerat obiectivul rusesc: obţinerea unui acord asupra necesităţii de a revizui concepţia de securitatei internaţională. Printre rânduri putem citi că Rusia speră ca administraţia Obama să fie deschisă în discuţiile privind strategia de securitate internaţională lansată de Kremlin. Aceasta conţine propuneri pe care Occidentul le-ar fi considerat ca inacceptabile în urmă cu câţiva ani, atunci când mai credea că se poate dispensa de Rusia atât în problema securităţii internaţionale, cât şi în cea energetică. Împărţirea controlului armamentului pe regiuni ar fi una dintre ele, potrivit unor surse diplomatice.
Temerile legate de un mare troc, ce există probabil şi în România la cel mai înalt nivel, sunt contrazise deocamdată de declaraţiile celor doi preşedinţi. Este adevărat că puţini sperau ca întâlnirea de la Moscova să producă surprize. Încheierea acordului prealabil privind dezarmarea nucleară şi permisiunea acordată SUA de a-şi transporta armamentul pentru Afganistan prin spaţiul aerian rus erau previzibile. Ca în oricare nou început, părţile sunt obligate să-şi demonstreze intenţiile în timp şi prin fapte.
Din acţiunile viitoare ale Kremlinului şi ale Casei Albe pe dosarele sensibile - ca Iran, scutul antirachetă, Ucraina şi Georgia -, vom ghici şi noi ce-au discutat, neoficial, Obama şi Medvedev. Complimentele cu care Barack Obama l-a copleşit pe preşedintele rus Dmitri Medvedev („direct, profesionist”) amintesc însă izbitor de acelea pe care predecesorul său George W. Bush i le adresa lui Vladimir Putin pentru a acoperi marile dezacorduri.
Recomandările noastre
