Un acord-cadru parafat ieri, la Moscova, de preşedinţii Medvedev şi Obama, deschide calea adoptării unui alt tratat START.
Preşedintele american, Barack Obama, şi omologul său rus, Dmitri Medvedev, au semnat ieri, la Moscova, un acord prealabil de dezarmare nucleară, care conţi ne obiective clare privind reducerea arsenalelor strategice ale celor două mari puteri. Cei doi lideri au convenit ca, în următorii şapte ani, numărul focoaselor nucleare să fie redus până la 1.500-1.675. „În termen de şapte ani de la intrarea în vigoare a acestui tratat, numărul vectorilor nucleari (rachete intercontinentale, aflate la bordul submarinelor şi bombardierelor strategice - n.r.) ar trebui să scadă la o cifră cuprinsă între 500 şi 1.000”, se arată în textul acordului citat de Reuters.
Potrivit estimărilor actuale, Statele Unite deţin în jur de 2.200 de focoase nucleare, iar Rusia aproximativ 2.790. În baza acordului parafat ieri, experţii americani şi ruşi vor continua negocierile pentru încheierea unui nou text care va înlocui vechiul START (Tratatul pentru Reducerea Armelor Strategice), ce expiră în decembrie. Mai mult, Statele Unite şi Rusia vor relua manevrele militare comune, suspendate în august 2008, după izbucnirea conflictului din Georgia.
Înţelegere privind Afganistanul Departe de a fi tranşat problema scutului american antirachetă, care a tensionat relaţiile dintre Moscova şi Washington, cei doi preşedinţi au decis, în schimb, ca experţi din ambele ţări să analizeze actualele riscuri balistice şi să identifice măsurile adecvate. Cei doi preşedinţi au mai semnat ieri un important acord în baza căruia transporturile americane de armament cu destinaţia Afganistan vor putea tranzita spaţiul aerian rus.
Peste 4.500 de astfel de curse vor avea loc anual, fără ca Statele Unite să achite taxe de tranzit. Deşi Moscova nu ezită să-şi manifeste dezacordul faţă de o serie de probleme internaţionale, ea nu are nici un interes ca americanii să se retragă prea devreme de pe frontul afgan. Rusia se teme ca nu cumva talibanii să se apropie de frontierele sale şi de fostele ţări sovietice din Asia Centrală unde are interese cruciale, fie militare, fie energetice.
Obama şi Medvedev au decis, de asemenea, reinstituirea unei comisii comune mandatate să afle informaţii despre prizonierii de război şi militarii dispăruţi în luptă. Comisia este structurată în patru grupuri de lucru, fiecare examinând soarta militarilor capturtaţi sau dispăruţi în cel de-al Doilea Război Mondial, conflictul din Coreea, Vietnam şi Războiul Rece.
NEINSPIRAT Obama, taxat pentru distincţia făcută între Putin şi Medvedev Liderul de la Casa Albă a înţeles greşit modul în care funcţionează relaţiile la nivelul administraţiei centrale ruse, trasând o linie de demarcaţie între omologul său şi premierul Putin, comentează cotidianul britanic „The Times”. Într-un interviu acordat săptămâna trecută agenţiei Associated Press, Obama apreciase că fostul lider de la Kremlin abordează relaţiile ruso-americane dintr-o perspectivă specifică Războiului Rece, spre deosebire de succesorul său, mult mai atent la actuala dinamică internaţională.
Medvedev este într-adevăr preşedintele Rusiei, dar nu deţine în realitate şi puterea, iar şansele ca el să devină un lider de facto depind doar de sprijinul şi intenţiile lui Putin, explică în continuare publicaţia citată. Însăşi decizia lui Obama, la fel ca a altor mulţi lideri mondiali, de a se întâlni cu premierul rus reprezintă o recunoaştere implicită a influenţei pe care Putin o exercită în continuare pe plan intern.