Paneth Farkas a fost îngropat azi la Cluj, într-un anonimat deplin. Legenda tenisului de masă, despre care şi celebrul regizor american Steven Spielberg a făcut un film, a fost condus pe ultimul drum de grup foarte restrâns de apropiaţi. În lunga sa viaţă, de 92 de ani, Paneth Farkas a trăit de la extaz la agonie de câteva ori.
Ceremonia de înmormântare a lui Paneth Farkas a fost oficiată azi în Cimitirul Evreiesc din Cluj-Napoca. Potrivit tradiţiei, trupul neinsufleţit fusese spălat de zece bărbaţi, după care, înfăşat într-o pânză albă şi aşezat într-un sicriu din scândură nejeluită. Slujba religioasă în sine a ţinut foarte puţin, cât a durat rostirea a două rugăciuni şi o cântare. După ritualul de înmormântare, sicriul cu corpul neînsufleţit a fost scos pe o altă uşă şi dus direct la groapă.
Erou pentru Spielberg
Paneth Farkas a fost un erou în adevăratul sens al cuvântului. A fost vicecampion mondial la tenis de masă. A fost închis la Auschwitz, de unde a evadat cu ajutorul unui ofiter SS, a rămas singur pe lume după întoarcerea din lagăr şi a câştigat, în calitate de antrenor al echipei naţionale de tenis de masă, 16 titluri mondiale şi 33 europene.
Impresionat de acest destin, regizorul Steven Spielberg a făcut un film de două ore despre viaţa lui Paneth Farkas, care se află la Muzeul Holocaustului din Washington. „Pentru cei care vor să vadă şi să înţeleagă despre tragedia umană. De asta s-a făcut acest film”, spunea Paneth, în urmă cu trei ani.
A evadat în drum spre Auschwitz Destinul lui Paneth începe în Cluj, în anul 1917. După primii ani de viaţă, părinţii l-au trimis să înveţe ucenicie la un pantofar. În paralel, el a învăţat să joace tenis de masă, iar în anul 1936 era deja vicecampion mondial la această categorie. În culmea gloriei sportive, în 1942, Paneth Farkas a fost trimis la muncă forţată în Ungaria.
Făcea parte din detaşamentul 110/5. Principala lui misiune a fost de a construi drumuri pentru armata germană. „Transportam cu targa pietriş şi din zece în zece metri. Apoi împrăştiam pietrişul şi aşa construiam drumuri pentru unităţile din grupul de armate Centru care plecau spre frontul de est”, spunea Paneth celor care aveau răbdare să îl asculte.
La întoarcere în Cluj, familia lui deja era deportată în lagărele de exterminare din Germania. După o scurtă perioadă, a fost prins şi trimis în ghetoul de la Nyiregyhaza, din Ungaria, cu destinaţia Auschwitz. Destinul i-a surâs, iar Paneth a reuşit să evadeze din vagonul care îi transporta pe evreii din Transilvania la Auschwitz. „Într-o noapte am evadat, sărind pe geam. Am fost găsit de partizani şi am primit acte false în care se arăta că mă cheamă Iosef Szilack”, mai spunea Paneth.
„Mergi la cer!” În cadrul unui raid al SS în Bratislava, Paneth a fost prins şi deportat de data aceasta la Auschwitz. „Când am ajuns, era la masă un soldat care te întreba ce ştii să faci. Dacă erai prea bătrân sau prea slăbit, nici nu mai vorbeau cu tine. Îţi făceau un gest cu degetul să treci într-o parte”, spunea el. Când a venit rândul lui Paneth să se prezinte în faţa judecătorului cu petliţe de cap de mort, a fost întrebat scurt: „Was kannst du machen (ce ştii să faci – n.r.)?”.
În acel moment, spunea Paneth, i s-a făcut foarte frică şi era convins că dacă îi spunea SS-istului că ştie să vorbească cinci limbi străine ar fi râs de el. „Totuşi, i-am spus că ştiu cinci limbi străine şi că am fost vicecampion mondial la tenis de masă. Atunci a trecut un căpitan SS care mi-a spus că oricum voi ajunge la cer. I-am repetat că sunt campion la tenis de masă şi ăsta a fost norocul meu. M-a luat pe lângă el un fel de secretar”, rememora Paneth.
În timp, relaţia cu acest ofiţer SS a devenit foarte apropiată. „Pe acel căpitan îl chema Dietrich. I-am spus că am trei copii şi că trebuie să ajung la Bratislava. Într-o zi, o coloană de maşini a plecat de la Auschwitz spre Bratrislava, iar căpitanul Dietrich i-a spus unui locotenent să aibă grijă de mine, iar când ajungem în oraş să mă lase să plec. Aşa s-a şi întâmplat”, mai spunea Paneth.
Salvat de Ambasada Suediei Destinul de fugar nu s-a oprit aici. De la Bratislava, Paneth a fugit la Budapesta cu gândul să se întoarcă la Cluj. A fost prins de unguri şi închis în închisoarea Mosony din Budapesta. Când au aflat că este evreu, ungurii l-au trimis din nou la Auschwitz, dar a reuşit să se facă nevăzut în gara din Budapesta, unde era păzit de doi poliţişti maghiari.
„Am fugit nu ştiu cum. Era multă lume şi abur mult şi am fugit. M-am ascuns la Ambasada Suediei, unde am primit acte false cu numele de Sos Arpad”, povestea Paneth. Când s-a întors la Cluj, a aflat că din cei 65 de membrii ai familiei sale, care fusesră deportaţi, nu supravieţuise nici unul.
CITIŢI ŞI:
Eroul lui Spielberg, victima justiţiei clujene
Recomandările noastre
