În ultima zi de şcoală, doar o parte dintre copii mai vin cu „lauri” acasă. Ceilalţi primesc o diplomă, la fel ca toţi absolvenţii clasei. Coroniţa care ne bucura atât în ultima zi de şcoală şi cu care făceam paradă în aşteptarea laudelor din partea vecinilor tinde să rămână o amintire. Nu toţi puştii cu rezultate bune la învăţătură mai au, astăzi, ocazia să pună la uscat „cercul din flori şi frunze”, care ne-a pus emblema de premiant. Numeri pe degete şcolile în care premiul întâi este însoţit şi de coroniţă. Iar de primit îl primesc toţi elevii, din clasa I până în clasa a IV-a. Majoritatea învăţătorilor îi recompensează pe şcolari, înainte de vacanţa de vară, cu acelaşi fel de diplomă, ca să nu le atingă „orgoliul”.
Vineri, 12 iunie. Părinţi şi copii cu buchete de flori în mână se înghesuie în curtea Şcolii Generale nr. 81 din Capitală. Din boxe răsună numele prichindeilor merituoşi. Au venit de acasă cu ca petele „încoronate” cu flori. Acum aşteaptă să primească diploma care certifică munca lor din timpul primului an de şcoală: premii pentru merite la sport, literatură sau matematică. Nu se mai strigă „premiul întâi cu coroniţă”. La final, toţi micuţii, cu coroniţele pe cap şi cu diplome în mână, se pozează cu mămicile, cu bunicile şi cu „doamna”. „Au început să se pregătească acum o săptămână, erau emoţionaţi. Emoţiile sunt la fel de mari şi pentru mine, primul an e cel mai greu”, spune învăţătoarea clasei I C, Camelia Andreescu, care, la ultima şedinţă, le-a recomandat tuturor părinţilor să le cumpere celor mici coroniţe de la florărie.
În Epoca de Aur şi chiar în anii ,90, doar elevii cu „10 pe linie” sau cu cel puţin media generală 9,80 primeau cununa în cadrul serbării de sfârşit de an. „Premiul întâi cu coroniţă”, respectiv premiul al IIlea, al III-lea şi menţiunea erau valabile până în clasa a XII-a.
DUPĂ REGULAMENT
Diplome pentru toată lumea
Premiile de la sfârşitul anului şcolar, care ar trebui să răsplătească munca fiecărui şcolar şi să-i stimuleze pe cei care nu au avut rezultate bune, se dau acum în funcţie de regulament. „La ciclul primar, unde copiii abia îşi formează nişte abilităţi, nu se face o ierarhizare propriu-zisă în funcţie de premii. De cele mai multe ori se dau diplome pentru cei care sunt buni la o anumită disciplină. Astfel, fiecăruia i se induce ideea că se pricepe la ceva”, explică Iuliana Soare, director la Şcoala Generală nr. 1, din Capitală.
„La gimnaziu, pentru că notele încep deja să conteze şi în admiterea la liceu, se face diferenţierea în funcţie de medii”, adaugă aceasta. Învăţătoarea Camelia Andreescu a ales o cale mai simplă pentru a-i mulţumi pe toţi elevii săi din clasa întâi: le-a dat tuturor coroniţă. „Clasa întâi este una de stimulare şi, ca la orice început, trebuie să ai grijă de sentimentele lor. Nu poţi să le frângi aripile”, spune Andreescu. „Dezamăgire de moment”
Psihologii cred că un rol important în înţelegerea premiilor o au părinţii şi educatorii. „Discuţia trebuie purtată în jurul triunghiului educator-copil-părinte. Co pilului trebuie să i se explice că premiile sunt răsplata efortului lui de peste an. Premiile sunt o mândrie pentru cei care învaţă bine şi pot fi un stimulent pentru cei care nu au luat un premiu, dar care sunt motivaţi astfel să aibă şi ei rezultate bune în anul şcolar următor. Ce-i drept, dacă nu li se explică ce înseamnă un premiu, unii se demoralizează”, crede psihologul Laura Goran Băzărea.
În privinţa efectelor pe care le poate avea asupra unui copil faptul că nu primeşte coroniţă atunci când alţi colegi iau, specialistul crede că nu e vorba de traumă: „E o dezamăgire de moment care pe unii îi afectează mai mult, pe alţii mai puţin”, conchide psihologul.
"Premiile sunt o mândrie pentru cei care învaţă bine şi pot fi un stimulent pentru cei care nu au luat un premiu, dar care sunt motivaţi astfel să aibă şi ei rezultate bune în anul şcolar următor." - Laura Goran Băzărea, psiholog
PASIUNE
Carnavalul de la Şcoala nr. 80 din Bucureşti La Şcoala nr. 80 din Bucureşti, toţi copiii din clasa I B au primit coroniţe. „Sunt copii foarte buni, e o generaţie de excepţie”, spune învăţătoarea Lucreţia Moldovan. Unii au în carnetele de note numai „foarte bine”, la alţii mai apare câte un „bine” sau câte un „suficient”. „Cu toţii au învăţat însă să scrie şi să citească şi au prins drag de carte”, spune învăţătoarea. Serbarea de sfârşit de an a avut două faze. Celei cu „coroniţă” i-a urmat alta, mai specială, organizată de Ileana Văduva, pedagog la centrul after school de la şcoală.
Timp de câteva săptămâni, ea a pregătit costume de carnaval pentru fiecare copil de la after school (clasele I-IV) şi, într-o discreţie aproape totală, a regizat un spectacol adevărat. Pe o scenă a menajată la umbră, în curtea şcolii, s-au perindat prinţese şi prinţi, zâne, pitici, clovni, haiduci şi alte personaje fabuloase. Rolurile, simpatice, au fost interpretate cu însufleţire. În timp ce un prichindel spunea, la microfon, ceea ce are de spus, ceilalţi îşi mişcau buzele, ca şi cum ar fi susţinut prestaţia, ca adevăraţi coechipieri. Serbarea s-a încheiat cu o surpriză: copiii au valsat, pe terenul de fotbal, ca şi cum ar fi fost la Operă.
PE SCENĂ. Secvenţă din spectacolul copiilor de la „Dumbrava minunată”, after schoolul Şcolii nr. 80 din Bucureşti
Recomandările noastre
