Viziunea omului medieval despre lume

Viziunea omului medieval despre lume

O operă fundamentală a Evului Mediu creştin, pentru prima oară în limba română.

Editura Polirom anunţă publicarea, în premieră, a traducerii integrale în limba română, în patru volume, a celei mai importante opere a lui Toma din Aquino, „Summa theologica”. Concepută ca o impresionantă sinteză, „Summa theologica” constituie pentru cititor o cale regală de intrare în spiritualitatea Evului Mediu occidental. Toma din Aquino a fost condamnat, în 1277, la trei ani după moartea sa, de oficialităţile ecleziastice pentru 63 de teze din „Summa theologica”.

Volumul întîi este prefaţat de Adriano Oliva, O.P., şi tradus de Alexander Baumgarten (coordonator), Cristian Bejan, Andrei Bereschi, Gabriel Chindea, Marcela Ciortea, Emanuel Grosu, Laura Maftei, Mihai Maga, Adrian Muraru, Laura Maria Popoviciu, Vasile Rus, Delia Săvinescu şi Wilhelm Tauwinkl. Se află în curs de apariţie „Summa theologica”, volumul al II-lea.

O viaţă intelectuală magnifică

„Toma din Aquino a ilustrat în cea mai importantă operă a sa, „Summa theologica”, spectacolul unei vieţi intelectuale magnifice, care a reunit teologia şi filosofia într-un efort de înţelegere a Creatorului şi a ordinii creaţiei. Alăturînd sursele greceşti şi arabe ale filosofiei celor iudaice şi patristice ale creştinismului, el a realizat o sinteză a carierei sale intelectuale. Expresie vie atît a soluţiilor pe care gîndirea scolastică le-a dat problemelor ce izvorau din sursele menţionate, cît şi a tensiunilor în urma cărora s-a născut modernitatea europeană.

„Summa theologica” poate fi înţeleasă doar prin prisma circumstanţelor în care a apărut, fiind un dialog al ideilor vehiculate de dominicani, franciscani şi seculari în mediul intelectual de la Universitatea din Paris a secolului al XIII-lea. Acest volum cuprinde integral prima parte a operei, dedicată chestiunilor de teologie speculativă, angelologie, antropologie şi filosofie politică, urmînd ca în celelalte trei volume, ce reunesc părţile a doua şi a treia din „Summa”, să întîlnim chestiuni de teologie morală, filosofia dreptului şi teologia sacramentelor.

Condamnat de Biserică, reabilitat şi apoi sanctificat Născut la Roccasecca, în anul 1225, Toma din Aquino este una dintre figurile ilustre ale teologiei şi filosofiei medievale. De-a lungul carierei intelectuale, a avut un ideal fundamental care îi guvernează întreaga operă: realizarea unui acord între tradiţia iudeo-creştină şi viziunea greco-arabă despre lume. Astfel, el a valorificat în teologia creştină filosofia lui Aristotel şi Averroes, gândirea neoplatoniciană din opera lui Plotin, Proclos sau din lucrarea anonimă „Cartea despre cauze”, îmbinând, fericit sau tensionat, tezele acestora cu fundamentele tradiţiei creştine, de la Dionisie Areopagitul la Augustin sau de la omiliile lui Ioan Gură de Aur la teologia sistematică a lui Ioan Damaschin.

În opera lui Toma din Aquino pot fi contemplate două aspecte diferite: pe de o parte, armonia unor sistematice construcţii de idei, care, în esenţă, exprimă viziunea omului medieval despre lume; pe de alta, tensiunile pe care codul genetic al gândirii occidentale le poartă în sine şi cu asumarea cărora debutează modernitatea.

Condamnat, în 1277, la trei ani după moartea sa, de oficialităţile ecleziastice pentru 63 de teze din „Summa theologica”, reabilitat ulterior şi, în fine, sanctificat în 1324, Toma din Aquino este un autor care trebuie redescoperit tocmai în circumstanţele polemicilor medievale care l-au determinat să scrie, ca figură marcată de coliziunea celor două lumi, a filosofiei greceşti şi a monoteismului iudeo-creştin, care se luptau în conştiinţa sa intelectuală”, afirmă realizatorii ediţiei, citaţi de reprezentanţii Editurii Polirom.

Ne puteți urmări și pe Google News