SUCCES. Nicolae Vacea, de meserie bucătar, lucrează cot la cot cu angajaţii. Vrea să-şi dezvolte afacerea cu fonduri europene, însă „lenea” autorităţilor îi pune beţe-n roate.

După ce a ajuns crescător de găini de rasă din întâmplare, nu vrea decât să-şi construiască „colţul lui de rai” cu fonduri europene, pe un teren nu mai mare de câteva hectare. Nicolae Vacea, de meserie bucătar, şi-a făcut o mică afacere în Negru-Vodă (Constanţa) prin care vinde mii de pui de comerţ. Este obişnuit să muncească alături de angajaţii lui, motiv pentru care nu o să-l vedeţi de prea multe ori îmbrăcat elegant.

Nu ştie la cât i se ridică toată a fa cerea, în schimb recunoşte că pa siunea lui este foarte costistoare. “Dacă nu era afacerea cu puii comerciali nu reuşeam să menţin această pasiune şi cea cu găinile de rasă”, ne-a declarat Nicolae Vacea.

Creşte şi fazani, păuni, porumbei şi iepuri. Dar cum fiecare mi nune nu vine fără un necaz, o bună parte dintre păsări au fost omorâte de dihori. Are două credite, dar se descurcă, spune el. Nu vrea decât să aibă o fermă de păsări, încon jura tă de livadă şi parcele cu cerealele care-i trebuie pentru a le hrăni.

La început a fost găina

“Totul a început cu o găină, una mică, pitică, pe care mi-a adus-o o rudă. Aceasta o luase de la un doctor veterinar, din Eforie”, vor beşte Nicolae Vacea despre pri ma lui experienţă cu găinile de rasă.

Însă întâmplările nefericite nu au ezitat să apară. Astfel că, prima lui afacere a fost, de fapt, „jumătate de afacere”. “Între timp am mai căutat şi prin ţară. Am găsit un crescător de la care trebuia să iau 60 de ouă. Mi-a dat 40 de bucăţi cu 100.000 lei vechi bucata. Le-am pus la incubator. Şi într-o dimineaţă am uitat să-l mai bag în priză. Mi-au ieşit 30 de pui. Am avut prima oară Brahma, Cochinchina, Rhode Island şi Silver Polish. Şi de aici a început să ia amploare. Asta era cum zece ani”, spune constănţeanul.

Apoi a început să cunoască şi alţi crescători şi să căute unii de la alţii anumite rase. Acesta spune că devenise o obsesie pentru el, dar s-a calmat mai târziu.

Există şi găinari

“Am avut şi alte experienţe ne plăcute. Am luat de pe internet un anunţ de la un aşa-zis crescător, l-am sunat şi am comandat câte 10 ouă din rasă, vreo 600 în total. Am dat vreo 50.000 lei (vechi - n.r.) pe bucată. Asta tot în începuturile mele de crescător. Din alea nu mi-au ieşit decât două puicuţe”, ne-a spus crescătorul. Cea mai recentă achiziţie este un cocoş Brahma Co lumbian, pe care a dat 350 de lei.

Amestecă furajele cu betoniera

“Puii îi achiziţionăm prin distribuitor, şi acesta vine în diferite zone ale ţării. Cu cei care vin din import sunt riscuri ceva mai mari pentru că mor mai mulţi”, ne-a mai declarat fermierul.

Puii pentru comerţ îi creşte într-o hală închiriată de la o fostă fabrică de nutreţuri combinate (FNC) care a dat faliment. Utilajele pentru amestecatul furajelor sunt destul de scumpe şi nu prea se încumetă să arunce mii de euro pentru un malaxor, aşa că s-a hotărât să şi-l construiască singur. Dar până atunci a găsit o soluţie, le amestecă într-o betonieră.

Între o bere şi un pui, băutura primează

Pentru fermă a încercat să coopteze şi alţi oameni din localitate, dar fără prea mare succes. “Am încercat să-i fac şi pe alţii să mai crescă aşa ceva, dar pe aici omul preferă să bea o bere decât să lucreze. Spre exemplu, zilele trecute mi-a spus o vecină să ajut un tânăr de 26 de ani, care are patru copii. Am zis că-i dau un anumit salariu, la mâncare nu-i problemă că avem destulă carne, numai să-l văd eu că munceşte lângă mine. Seara, după muncă, acesta a venit şi mi-a spus că vrea un pachet de ţigări. Am înnebunit când l-am auzit că el se plânge că nu are ce le da copiilor să mănânce şi îşi cheltuieşte banii pe ţigări”, ne-a povestit fermierul.

SPERANŢA MOARE ULTIMA

Chiar dacă vor mai trece zece ani până va obţine sprijin, fermierul din Negru-Vodă nu se dă bătut

Deşi a bătut la multe porţi pentru sprijin, acestea au rămas închise sau i-au complicat şi mai mult drumul. Primele probleme în construirea fermei le-a avut chiar cu cei care ar fi trebuit să-l ajute şi să-i sprijine afacerea - autorităţile. Indiferenţa acestora l-au întors cu câţiva ani înapoi. Cu toate acestea, Nicolae Vacea, fermierul din Constanţa, nu se dă bătut. El spune că vrea să-şi construiască ferma chiar şi dacă aceasta va lua fiinţă peste zece ani.

“M-am dus la primărie să cer şi eu un loc în care să-mi fac ferma. Mi-au promis că-mi dau un teren situat pe un fost complex de porci. Nici până acum nu am văzut terenul ala. Apoi am încercat să fac ferma prin accesarea unor fonduri europene. Astfel am ajuns şi la Oficiul pentru Consultanţă în Agricultură din Constanţa”, ne-a declarat crescătorul de păsări.

Lipsa specialiştilor îi „împiedică” pe micii întreprinzători

De aici a fost trimis însă la un consultant particular, pe care-l cunoşteau cei de la Oficiul pentru Consultanţă Agricolă, cu motivul că ei nu sunt prea specializaţi în măsurile respective. Aşa s-a trezit că “specialistul în consultanţă” i-a făcut un proiect în valoare de 240.000 de euro. “De unde să am eu să dau la început 120.000 de euro? Asta fără comisioanele de consultanţă. Care erau vreo 12.000 euro”, spune Vacea.

El susţine că nu vrea un proiect mai mare de 10.000 de euro, bani din care îşi poate face o hală în care să crească mii de pui pe care-i comercializează săptămânal. “Nu am înţeles, dacă sunteţi de la ANCA (Agenţia Naţională pentru Consultanţă în Agricultură – n.r.) de ce nu vă luaţi voi 20 de studenţi şi faceţi proiectul. Aşa luaţi voi banii din comision, nu mă mai plimbaţi pe la particulari. Aş fi curios să ştiu dacă mai sunt şi alţii de talia mea care vor să dezvolte o afacere prin fonduri europene, să văd dacă vor reuşi. Eu sunt convins că nu”, ne-a mai declarat Nicolae Vacea. Cu toate că am încercat să stăm de vorbă cu autorităţile locale şi cele judeţene, nu am putut obţine nicio informaţie.

Veterinarul vrea şi el partea lui

S-a “specializat” şi-n vaccinarea puilor din cauza veterinarului zonal care cerea prea mult pentru un vaccin. Aşa a ajuns şă-şi aducă medicamentele preventive din străinătate pentru că pe aici nu-i prea dă nimeni.

“Am probleme şi cu medicul veterinat zonal. Eu trebuie să-mi vaccinez puişorii de câteva ori contra anumitor boli. Vaccinul este gratuit, în schimb tariful pentru vaccinare şi-l stabileşte medicul. Aici este de 40 de bani. La miile de pui pe care le am este inacceptabil. Eu trebuie să-i vaccinez la o zi, la 9, 18 şi 21 de zile. Eu, puii pe care-i vând, îi vând după trei săptămâni”, a mai declarat Vacea.

NEPĂSARE

Genetica îngropată odată cu ADN-ul dispărut

Fermierul Vacea susţine că autorităţile ar trebui să se implice mult mai mult decât în prezent. Sectorul avicol românesc are nevoie de câteva laboratoare de genetică.

„Ce mă doare cel mai tare este că, în ţară, nu există nicio fermă de genetică, asemeni celei de la Moşneni, de exemplu. Din această cauză crescătorii nu prea reuşesc să se ridice la talia celor din afară. Eu unul am fost nevoit să renunţ la Rhode Island, Sussex, New Hampshire Brahma Herminat Închis şi Plymouth Rock”, spune Vacea. Ţine foarte mult la Brahma Potârnichiu şi Brahma Albastru adus din Ungaria. Îl deranjează foarte mult faptul că, în prezent, la noi nu mai există nicio rasă românească cu care să ne lăudăm.

„O fermă de genetică ne-ar ajuta foarte mult pentru că acolo se poate lucra foarte mult la liniile din care se poate obţine Breulerul de carne sau a liniilor de ouat. Şi aici, la Avicola Constanţa, avem totul distrus”, a mai povestit Vacea. Un olandez a cumpărat şi a retehnologizat totul.

„Şi culmea, noi când am avut găini de reproducţie, staţie de incubaţie, fabrică de făcut nutreţuri, abator, fermă de creştere, nu mergeau şi acum, că a venit olandezul, merge totul. Noi eram mii de salariaţi până s-a hotărât un nene să ne facă «un bine» şi a închis tot”, mai spune acesta.