ADRENALINĂ. În ultimii ani, doi tineri fac furori printre pasionaţii de drifting, arta de a derapa controlat, la volanul unor bolizi de sute de cai-putere.

Acum patru decenii, driftingul se numea „Togue” şi era o formă de cursă ilegală de maşini practicată la lăsarea întunericului, pe dealurile din preajma oraşului nipon Nagano. Precum vestitele arte marţiale japoneze, „Togue” a emigrat, a evoluat şi s-a trans format într-un sport automobilistic recunoscut la nivel mondial şi care, mai nou, prinde bine şi la români. Dovada clară a expansiunii fenomenului la noi în ţară este dată, în ultimul timp, de numărul tot mai mare de spectatori veniţi să-i vadă pe drifterii români în acţiune.

Doi dintre aşii care fac „balet automobilistic” la evenimentele organizate în ultimele luni de 4Tuning România, Sorin Andrei Ene, alias HAI (29 de ani) şi Cristian Marius Mitrache, alias KNS (31 de ani), formează o echipă bine închegată, atât la serviciu, cât şi la volan. Plăcerea celor doi directori regionali de vânzări ai unei firmei importatoare de piese electrice este să îi „afume”, prieteneşte, ori de câte ori au ocazia, pe fanii veniţi să vadă flăcările care ies din cauciucurile forjate pe asfaltul încins. În show-urile care ţin două zile, prin burnout, cei doi drifteri sparg până la 50 de gume fiecare.

Fanii adoră pericolul

Într-o demonstraţie de drifting, nivelul adrenalinei este la maximum atât pentru şoferi, cât şi pentru spectatori. Un exemplu concret de-a „jocul cu focul” este şi acela când HAI şi KNS au deosebita plăcere de a trece cu maşina la mai puţin de 30 de centimetri de nasul spectatorilor, în viteză şi în derapaj. Totul se păstrează însă în limitele siguranţei. Cei doi au ajuns să-şi strunească foarte bine bolizii, două BMW E30 „ursuleţ” cu motoare modificate, după ani mulţi de practică.

Nici teoria nu mai reprezintă un secret pentru HAI şi KNS. Ei pot explica şi unui copil de 5 ani principiul de bază al driftingului: „Odată ce un autovehicul a intrat în derapaj, pentru a menţine controlul direcţiei dorite, roţile din faţă sunt îndreptate mai mereu în direcţia opusă întoarcerii. Astfel, dacă maşina se întoarce spre dreapta, roţile sunt îndreptate spre stânga”.

Începuturi timide

HAI şi KNS au descoperit pasiunea pentru drifting odată cu desfăşurarea curselor legale de 402 metri, celebrul „sfert de milă”, organizate pe Aeroportul Băneasa, începând cu anul 2006. Chiar dacă, la început, driftul se numea „freestyle” şi avea loc după „liniuţe” - cursele dintre doi competitori -, el reprezenta sarea şi piperul evenimentului. „Fie că era vorba de piloţi sau de spectatori, cine avea o maşină cu tracţiune pe spate şi îşi permitea să spargă vreo două gume după un burnout, făcea show”, spune HAI. Şi asta şi-au propus cei doi să facă în continuare - show.

De atunci, HAI şi KNS au băgat zeci de mii de euro în cele două maşini pentru a le face competitive, inclusiv pentru o posibilă participare la King of Europe, Campionatul European de Drifting. „Mi-aş fi putut lua Maybach cu banii băgaţi în «ursuleţul» meu, iar HAI o casă”, spune KNS. Cei doi şi-au urmat însă visul. Acum, poreclele HAI şi KNS sunt „mărci” cunoscute peste tot prin ţară. „HAI şi KNS reprezintă literele de pe plăcuţele noastre de înmatriculare, transformate în porecle. A mea are chiar şi o poveste haioasă. Fiind puşti, când mi-am luat maşină, am cerut numere preferenţiale - B 69 HAI. O invitaţie «pe faţă» la o partidă de sex. Cum şi eu şi Marius folosim aceleaşi plăcuţe de peste 12 ani de zile, HAI şi KNS au devenit brandurile noastre”, declară Sorin Ene.

Etapă de drift în România

Graţian Sonu, preşedintele Asociaţiei Române de Tuning Auto (ARTA) şi a 4Tuning, şi-a propus să susţină cu orice mijloace Campionatul Naţional de Drift&Burn, Campionatul Naţional de Tuning şi Campionatul Naţional de Car Audio, pe etape. Împreună cu alţi simpatizanţi, Sonu vrea să organizeze chiar şi o prima etapă a Campionatului Internaţional de Drift. „Va fi un spectacol gen FIA GT, cu piloţi străini, maşini performante şi manevre spectaculoase”, a declarat preşedintele ARTA.

Chiar dacă, în România, au loc demonstraţii de drift cu până la 15.000 de spectatori, nu prea există sponsori pentru a putea organiza competiţii în toată regula. Doar pentru o deplasare în ţară, la o demonstraţie, HAI şi KNS cheltuiesc între 3.000 şi 4.000 de lei, bani daţi pe transportul pe rampă a ambelor maşini, pe cazare şi masă, precum şi cu remunerarea celor patru membri ai staffului tehnic.

LECŢIE

Drift cu frâna de mână

Specialiştii în drifting recomandă începătorilor folosirea frânei de mână pentru a genera o pierdere a tracţiuniispate, când pedala de ambreiaj nu este apăsată. În momentul în care tracţiunea- spate se pierde, şoferul nu trebuie să mai apese pe acceleraţie, ci să rotească volanul în direcţia opusă sensului în care se îndreaptă maşina.

Un alt tip de drift este cel care presupune trecerea din viteza a treia în a doua sau din a patra în a treia, extrem de repede, în locul unei frâne. O astfel de manevră va bloca roţile temporar, însă va ajuta la intrarea într-o curbă strâmtă cu viteza redusă şi ieşirea din aceasta cu o viteză mare.

BURNOUT. Drifterii încântă spectatorii cu arderea cauciucurilor