Deşi unui bucureştean îi revin numai 5-6 metri de spaţiu verde, Capitala ar putea să piardă 3.000 de metri pătraţi din cele 1.700 de hectare care au rămas în oraş.

"Este o mare presiune internaţională pentru realizarea acestui monument. Autorităţile au lucrat într-un stil cum se întâmplă în România, hai să facem, fără nici un plan. În 2006 s-a pus acolo o piatră de temelie pentru acest monument, fără să existe autorizaţie. Şi acuma ne-am trezit că în două săptămâni se duce preşedintele în Israel, aşa că hai să facem de pe o zi pe alta", a declarat pentru evz.ro Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul.

Un parc de 3000 de metri pătraţi din faţa Ministerului de Interne, delimitat de străzile Anghel Saligni, Mihai Voda, Brezoianu şi Lipscani, este ameninţat cu defrişarea, în locul său urmând să fie construit Monumentul Holocaustului. Mai multe organizaţii non-guvernamentale spun că acţiunea este ilegală.

Vineri, deşi autorizaţia de defrişare nu a fost încă emisă, angajatii ADP de la sectorul 5 au smuls aproape tot gardul viu din jurul parcului. Au fost smulşi 600-800 de arbuşti tuia, care nu se mai pot replanta, paguba fiind de 300.000-400.000 lei.   Sosiţi la faţa locului, inspectorii Gărzii de Mediu Bucureşti au constatat că nu exista o autorizaţie de desfiinţare, iar angajaţii ADP au dispărut după apoximativ cinci minute.

ONG-urile susţin că atât Planul Urbanistic Zonal, cât şi autorizaţia de construcţie, încalcă Legea Mediului, care interzice, prin articolul 71, schimbarea destinaţiei spaţiilor verzi, reducerea suprafeţei sau strămutarea lor.

Proiectul Monumentului Holocaustului, finanţat de Ministerul Culturii, presupune defrişarea totală a parcului, betonarea sa şi ridicarea a cinci construcţii: Memorial, Steaua lui David, Via Dolorosa, Coloana, Roata Ţiganilor. Organizaţiile nu se opun realizării monumentului, ci doar locului ales.

Evz.ro: De ce credeţi că se dau aceste hotărâri care sunt în contradicţie evidentă cu legile în vigoare? În general, se dau pentru că autorităţile sunt slabe şi coruptibile. În cazul de faţă, este o mare presiune internaţională pentru realizarea acestui monument. Este şi vizita preşedintelui Băsescu în Israel la sfârşitul lunii mai. De fapt, autorităţile au lucrat într-un stil cum se întâmplă în România, hai să facem fără nici un plan. În 2006 s-a pus acolo o piatră de temelie pentru acest monument, fără să existe autorizaţie. Şi acuma ne-am trezit că în două săptămâni se duce preşedintele în Israel, aşa că hai să facem de pe o zi pe alta.

Ce loc ar fi potrivit pentru acest monument? Cei de la Eco-Civica propun chiar parcarea de lângă. E o chestiune pe care trebuie să o decidă nişte specialişti din Comisia Tehnică de Urbanism şi Amenajare a Teritoriului. Eu sunt convins că există locuri. Ca idee generală, cred că ar putea fi un loc apropiat de Teatrul Evreiesc, unde a fost şi cartierul evreiesc, dar care din păcate a fost demolat abuziv. Cred că ar fi mult mai potrivit.

Câte hectare de spaţiu verde mai există în Bucureşti? Bucureştiul are 1.700 de hectare de spaţiu verde. În 1989 erau 3.400, exact dublu. Conform legii 24 pe 2007, Legea spaţiilor verzi urbane, toate localităţile trebuie să îşi facă registrul spaţiilor verzi. Bucureştiul nu-l are. Din această cauză, estimările sunt făcute din ochi. Suprafaţa Bucureştiului este de aproximativ 22.500 de hectare, deci procentul reprezentat de spaţiul verde este de 7%-8%.

Dar cifra care contează, cea pe care o folosesc Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Uniunea Europeană, este "metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor". Iar Bucureştiul, dacă socotim că are 3 milioane de locuitori, cifra iese la 5-6 metri de locuitor. UE spune că minimumul necesar este 26, iar OMS 50.

Ce s-a întâmplat cu celelalte 1.700 de hectare? Ei au devenit parcări sau construcţii, benzinării. O parte din spaţiul verde s-a retrocedat abuziv, de foarte multe ori ilegal. Este o lege, confirmată de o hotărâre a Consiliului General, care spune că nu se retrocedează domeniul public. De exemplu, toate spaţiile verzi aferente blocurilor de locuinţe fac parte din domeniul public. Totuşi, multe dintre ele au fost retrocedate. Au fost retrocedate şi bucăţi întregi din parcuri, în Herăstrău, în Tineretului. Din fericire, nu pe toate s-a construit încă.

Cinci ONG-uri i-au invitat mâine, de la ora 13:00, la Agentia pentru Monitorizarea Presei, pe primarul general, pe prefect, pe directorul Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti, pe ministrul Culturii, pe rabinul comunităţii evreieşti şi pe ambasadorul statului Israel, sau pe reprezentanţi ai acestora, la o discuţie în care să se găsească un alt loc pentru Monumentul Holocaustului.