BNS: Criminalitatea economică scapă de sub control

BNS: Criminalitatea economică scapă de sub control

Criminalitatea economică va scăpa de sub control în aproximativ doi ani de zile, iar evaziunea fiscală şi contrabanda vor face legea pe piaţă chiar mai repede de acest interval, prognozează Blocul Naţional Sindical (BNS).

 Estimarea a fost făcută de reprezentanţii BNS, pe baza informaţiilor furnizate de sindicate din mai multe ramuri economice.

Vinul, "o gaură" de 220 de milioane euro

Federaţia Agrostar susţine că bugetul de stat este sărăcit de aproximativ 220 de milioane de euro, bani provenind din vânzarea, la negru, a aproximativ 4,3 milioane de hectolitri de „băutură periculoasă pentru sănătatea consumatorului”.

Reprezentanţii Federaţiei, afiliată la BNS, spun că un număr de 108 agenţi comerciali din segmentul băuturilor alcoolice, produc şi comercializează fără să plătească accize către buget.

Ei susţin că, România este singura ţară din Uniunea Europeană ce mai permite producerea şi comercializarea „vinului la pet”,  făcut din alcool etilic şi un „cocteil nociv de chimicale”.   Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, comercializarea acestui tip de băutură ar fi trebuit interzisă.

Cerinţe BNS În aceste condiţii, BNS cere Guvernului, Ministerului Agriculturii şi Autorităţii pentru Protecţia Consumatorului următoarele: •interzicerea producerii băuturilor alcoolice fermentate nedistilate şi a băuturilor intermediare •accizarea băuturilor de acest fel, dacă se consideră că menţinerea lor este importantă pentru România •clarificarea cadrului legal •desfăşurarea unor anchete la ANPC şi Ministerul Agriculturii şi sancţionarea celor responsabili de tergiversarea transpunerii legislaţiei europene.

"Sifonarea TVA" şi a impozitului pe profit

Sunt alte două metode, în opinia BNS, de fraudare a statului.

Sistemul de sifonare a Taxei pe Valoare Adăugată şi a impozitului pe profit se practică într-o proporţie semnificativă în zona producţiei şi comercializării de cereale.

Potrivit Agrostar, producătorii agricoli vând cerealele, la negru, unor firme fără bunuri patrimoniale şi fără angajaţi.

Aceste firme vând produsele mai departe, şi abia apoi către beneficiarul final.

De la producătorul iniţial şi până la consumatorul final preţul produselor se dublează de cele mai multe ori, iar TVA-ul şi impozitul pe profit se pierd odată cu primii intermediari din lanţ.

Ne puteți urmări și pe Google News