Planul de restructurare a grupului britanic a inclus pe lista de „dispensabile” şi operaţiunile de la noi.
Royal Bank of Scotland România a fost scoasă la vânzare, după ce grupul RBS a anunţat pierderi de 34,3 miliarde euro pentru anul 2008. Aceasta este prima bancă de pe piaţa locală vândută ca efect al crizei, la doar un an după ce, în 2007, RBS a intrat pe piaţa autohtonă prin cumpărarea Băncii ABN Amro cu 100 de miliarde dolari. Sucursalele din România au venit la pachet în această achiziţie. „RBS România a fost una dintre băncile mai conservatoare, din această cauză este una foarte solidă şi lichidă. Pentru o bancă ce are o abordare mai agresivă şi ar vrea să intre pe piaţa locală, cumpărarea acesteia este o bază foarte bună de plecare”, ne-a declarat Radu Crăciun, director de investiţii al Eureko Fond de Pensii.
La începutul săptămânii, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spunea că sucursala locală a Royal Bank of Scotland este una dintre cele mai solide, fapt pentru care aceasta nu ar trebui inclusă pe lista vânzărilor. „Aceasta este partea nasoală a abordării globale, ei îşi fac rău singuri. RBS este una dintre cel mai bune, solide bănci din România”, declara acesta. Preţul, influenţat de criză „Preţul de vânzare al băncii va fi influenţat şi de contextul internaţional. (...) De remarcat că băncile anglo-saxone nu prea sunt prezente pe pieţele esteuropene, acestea fiind interesate mai mult de cele asiatice. Dacă va fi cumpărată, mă aştept ca printre cei interesaţi să se numere bănci cu o vocaţie mai degrabă regională precum sunt cele italiene, franţuzeşti, portugheze sau cele austriece”, ne-a mai spus Crăciun. Grupul britanic anunţa, cu ceva timp în urmă, un proces de restructurare prin care o parte din băncile RBS din Europa Centrală şi de Est vor fi puse în vânzare, urmând să fie concediaţi peste 20.000 de angajaţi dintr-un total de 180.000.
Isărescu a mai declarat că RBS România nu a fost scoasă la vânzare pentru că nu este o parte bună, ci pentru că totul face parte dintr-o acţiune comercială. „Nu este legat numai de România, ci este pe plan internaţional. Decizia nu se referă numai la România, ci la mai multe sucursale”, a spus guvernatorul BNR. Potrivit acestuia, sucursala locală este una foarte eficientă, cu o profitabilitate şi un grad de solvabilitate foarte bune.
CRITERII NECLARE
Ţările cu recesiune, în partea „bună”
Nu se ştiu criteriile după care s-a făcut împărţirea, însă cert este că în partea bună şi sigură au fost trecute mai toate ţările importante care au intrat în recesiune din această criză. „Am fost extrem de intrigat şi chiar amuzat când am văzut cum au fost împărţite operaţiunile de către cei din grupul RBS. În bune şi rele. În cele bune şi sigure le-au pus pe cele din SUA şi Marea Britanie, iar operaţiunile din România au fost incluse în «banca rea»”, a afirmat Radu Crăciun. Operaţiunile din România au fost puse în partea „rea” a selecţionării, alături de Chile, Pakistan, Vietnam, Egipt sau Uzbekistan. În timp ce în partea bună sunt operaţiunile din Franţa, Germania, SUA sau Japonia.