Nuţu Cămătaru, reabilitat pentru talent jurnalistic

Nuţu Cămătaru, reabilitat pentru talent jurnalistic

Un educator de la Penitenciarul Jilava l-a înscris pe celebrul interlop, fără aprobarea directorului, la o activitate necesară pentru dosarul de eliberare condiţionată.

După „reţeta Gorbunov“ şi interlopi celebri ajung mai aproape de eliberare, pe motiv de „bună purtare“, profitând de deficienţele sistemului penitenciar românesc. Un educator din cadrul Penitenciarului Jilava a încălcat procedurile şi l-a trecut cu pixul pe Nuţu Cămătaru, fără aprobarea directorului unităţii, alături de alţi patru deţinuţi, peste lista oficială a celor care au participat la o activitate care contează la raportul pentru „bună purtare“.  

  • Actul a stat la baza raportului pe care avocaţii lui Nuţu Cămătaru l-au depus în instanţă pentru obţinerea eliberării condiţionate şi care va ajunge săptămâna viitoare în faţa magistraţilor Tribunalului Ialomiţa. Aceştia vor hotărî, pe 11 februarie, dacă vor menţine decizia Judecătoriei Slobozia şi-l vor pune în libertate pe Nuţu, pe baza comportamentului său „exemplar“ din perioada detenţiei de la Jilava.

„Jurnalist“ fără acreditare

Ion Balint, alias Nuţu Cămătaru, a ajuns în 2008 redactor la revista Penitenciarului Jilava după ce a fost inclus în grupul de lucru pe o listă pe care directorul închisorii de la acea vreme, Valentin Sorescu, nu a aprobat-o.

În sesizarea înaintată comisiei de disciplină din cadrul penitenciarului, din data de 14.11.2008, Sorescu susţine că subcomisarul Simona Bădulescu, educator la închisoare, „a modificat componenţa persoanelor private de libertate selecţionate a participa la programul «Hobby - Cerc literar - Revistă» (...) fără avizele şi aprobarea ce fuseseră date iniţial tabelului nominal întocmit pentru această activitate, fapt ce a determinat acordarea de recompense unor deţinuţi a căror participare la acest program nu era aprobată“.

În urma acestei activităţi, programul „Hobby - Cerc literar - Revistă“, dar şi a altora asemănătoare, cunoscutul interlop a primit o recompensă: i s-a ridicat mustrarea dată în aprilie 2008, când asupra sa a fost descoperită o bancnotă. Ceilalţi deţinuţi adăugaţi cu pixul au fost recompensaţi şi ei cu pachete sau cu vizite. Prima consecinţă: sesizare la DIICOT Odată sesizată problema, Comisia de Disciplină de la penitenciar a fost constituită, în ianuarie 2009. În urma audierilor, educatoarea şi-a recunoscut vina şi a fost sancţionată cu o mustrare.

Cazul a ajuns însă şi în atenţia Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT). „Procedura este aceea de a face tabele care sunt aplicate şi nu se mai completează ulterior. Dacă este necesar, se face un nou tabel şi este trimis spre aprobare. Întrucât nu s-a procedat aşa, a fost sesizată Comisia de Disciplină, educatoarea a fost sancţionată şi a fost sesizat DIICOT“, a arătat directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), Ioan Băla.

Subcomisarul şi-a recunoscut fapta

Procesele-verbale de la audierile comisiei de disciplină arată că prezenţa lui Nuţu Cămătaru pe lista neaprobată a creat ceva vâlvă la Jilava.

În documentele întocmite atunci, subcomisarul Simona Bădulescu recunoaşte că a modificat tabelul fără aprobarea directorului. Aceasta a susţinut că nu a fost instruită asupra modalităţii de întocmire a documentelor, recunoscând însă că nu e legal să modifice un tabel după ce a fost semnat de director. „Considerând că este o activitate faţă de care deţinuţii nu pot fi discriminaţi, nu mi-am închipuit că este foarte important“, a declarat aceasta.

Cum stătea Cămătaru la Jilava

Prezentă la audieri, Cristina Păduraru, comisar de penitenciare şi şefa compartimentului în care activează Simona Bădulescu, a susţinut că îşi consideră subordonata nevinovată, deoarece tabelele de acest gen nu sunt decât pentru evidenţa persoanelor, nefiind documente înregistrate.

„Deţinutul Balint era în redacţia revistei literare de mai multe luni, motiv pentru care a fost recompensat, iar înscrierea lui pe acel tabel nu a schimbat nicio situaţie până la data respectivă“, a declarat aceasta. Păduraru numeşte sesizarea directorului „o exagerare, având în vedere că în diferite sectoare de activitate de la penitenciar au loc nereguli, greşeli, omisiuni cu intenţie sau fără“. „(...) Sunt convinsă că dacă deţinutul nu făcea parte din lumea interlopă, sesizarea nu ar fi existat“, a adăugat aceasta.

ORIGINAL. Prima listă a deţinuţilor propuşi la revistă, pe care numele lui Nuţu Cămătaru nu există MODIFICĂRI. Aceeaşi listă, neaprobată de director, pe care numele lui Ion Balint a fost trecut ulterior cu pixul

FORMALITATE SAU NECESITATE?

„Cred că a făcut-o pur şi simplu din neglijenţă sau nu s-a gândit că ea comite o abatere“

Fostul director al Peni tenciaru lui Jilava, Valentin Sorescu, susţine că a făcut sesizarea pentru că nu a înţeles de ce nu a fost şi el înştiinţat de modificări. „Teoretic, eu nu aveam dreptul să refuz să participe la aceste activităţi. Eu chiar am obligaţia să le încurajez. Tabelul respectiv nu are o legătură directă cu eliberarea condiţionată, cu recompensele. Ci raportul care se întocmeşte şi se prezintă unei comisii“, a precizat Sorescu.

Contactată de EVZ, Simona Bădulescu nu a dorit să comenteze cazul în care este implicată. În schimb, reprezentanţii penitenciarului recunosc vina angajatului, însă, spun aceştia, legea nu permite ca reprezentanţii penitenciarului să le refuze deţinuţilor „accesul la educaţie“. „Doar pentru evidenţă“

Potrivit Cristinei Păduraru, purtătorul de cuvânt al penitenciarului, şi, în acelaşi timp şeful Simonei Bădulescu, tabelele pe care sunt trecute persoanele care ajung să participe la acest gen de activităţi nu sunt decât pentru a ţine evidenţa şi nu au valoare de document.

„Doamna Bădulescu a greşit în mod clar, pentru că, în loc să facă o anexă a trecut cu pixul pe o listă deja aprobată de director. Cred că a făcut-o pur şi simplu din neglijenţă - e mult spus - sau nu s-a gândit că ea comite o abatere“, a arătat Cristina Păduraru.

Potrivit acesteia, înscrierile la „revistă“ nu au un termen-limită şi orice deţinut îşi arată dorinţa de a participa, nu poate fi refuzat. „Că apare pe tabel nu este o bilă albă la purtarea lui. Că apare acolo dă greutate, însă activitatea lui la revistă este semnificativă“, a spus Păduraru. Ea a adăugat că „bilele albe“ la purtarea deţinutului ţin de mai multe programe, nu doar de cel cu revista. „Nu spun că Balint e un deţinut model, dar e un deţinut care s-a implicat. A participat la programul de educaţie, la cel antidrog, la cel împotriva fumatului, la activităţi sportive. E un tip care ştie să scrie, să citească“. „O dovadă că a luat parte la program“

Reprezentanţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor contrazic însă ideea că tabelul pe care figurează cei care participă la astfel de activităţi nu este un document justificativ. Cătălin Bejan, şeful Direcţiei Educaţie şi Asistenţă Psihosocială, a explicat că tabelele de acest gen au valoare de document, deoarece justifică participarea unui deţinut la activităţi educaţionale care sunt introduse în raportul pentru comisiile de evaluare. „Aceste tabele le sunt necesare educatorilor ca să dovedească faptul că au primit un deţinut în program. Este dovada scrisă, fizică, că un deţinut a participat la activitatea respectivă. Cine susţine altceva, e treaba lui. Tabelul elimină suspiciunile că cineva n-ar fi participat la activitate şi suspiciunile asupra comandantului de secţie, de asemenea. Este un document de contabilitate primară, dacă vreţi. La regimul semideschis, deţinutul circulă din celulă în celulă, şi atunci nu e nevoie de aprobare ca el să se plimbe. Pe de altă parte, nu poţi dovedi altfel că un deţinut a participat la o activitate dacă nu este trecut pe un tabel. Contează foarte mult pentru o comisie de eliberare dacă vede că, între două amânări de eliberare condiţionată, ăla nu s-a resemnat şi a participat la activităţi de acest gen“, a spus acesta.

Bejan a adăugat că procedurile din penitenciar au fost clar încălcate de angajatul de la Jilava. „Orice activitate care are loc în penitenciar are nevoie de aprobarea directorului. Orice mişcare, dacă vreţi, trebuie aprobată de directorul unităţii“, a explicat Bejan. Pe de altă parte, după cum a arătat acesta, până anul trecut, în vară, sistemul penitenciar nu a beneficiat de un „manual de proceduri“, fiecare unitate construindu-şi reguli proprii de aprobare a unor activităţi. "Deţinutul Balint era în redacţia revistei literare de mai multe luni, iar înscrierea lui pe acel tabel nu a schimbat nicio situaţie până la data respectivă." - Cristina Păduraru, comisar Penitenciarul Jilava SITUAŢIA JURIDICĂ

Cu un picior în detenţie şi două în libertate

  • În acest moment, Nuţu Cămătaru e condamnat în două dosare, ambele conţinând acuzaţii de proxenetism şi trafic de persoane.
  • Astfel, în ianuarie 2007, Tribunalul Bucureşti îl condamna pe acesta la nouă ani de închisoare, pedeapsă care a fost însă treptat micşorată până la numai doi ani şi opt luni.
  • Pe 4 februarie, anul acesta, Tribunalul Bucureşti îl condamna pe Nuţu Cămătaru la o altă pedeapsă, de data aceasta mult mai consistentă, de 13 ani de închisoare. Cum această hotărâre nu e însă una definitivă, Nuţu se află practic în închisoare, în acest moment, doar pe baza primei pedepse primite.
  • Măsura arestării sale ar putea fi revocată însă, săptămâna viitoare, când Tribunalul Ialo miţa urmează să decidă dacă va menţine decizia Judecătoriei Slobozia şi va hotărî eliberarea condiţionată a lui Nuţu, pe baza comportamentului său „exemplar“ din perioada detenţiei de la Jilava.

Ne puteți urmări și pe Google News