Cât de periculoasă este generalizarea terorismului şi cine sunt, de fapt, actorii acestui război neconvenţional vom afla din filmul „Rusia-Cecenia: voci în dezacord“.

Secolul al XX-lea a spulberat iluziile omenirii despre evoluţia unei societăţi nonconflictuale, în care tensiunile pot fi rezolvate prin negociere, şi nu prin forţa armelor. Mai mult, conflictele au început să antreneze mai multe naţiuni dintr-odată, chiar continente.

Dacă în Primul Război Mondial populaţia civilă s-a transformat în ţintă a atacurilor, după ce câmpurile de luptă s-au mutat în oraşe şi sate, cel de-al Doilea Război Mondial a perfecţionat aparatul distrugerii în masă, prin confruntările armate şi prin transformarea lagărelor de concentrare în adevărate uzine ale morţii.

Negocieri „în aer“

Unii analişti consideră că, odată cu secolul al XXI-lea, am păşit în cel de-al Treilea Război Mondial. Momentul a fost punctat cu atacul terorist asupra Turnurilor Gemene din New York, în septembrie 2001.

Terorismul este un conflict neconvenţional, în care parcă nu mai există niciun dialog între părţile implicate, o plagă care se răspândeşte cu repeziciune în tot mai multe puncte ale lumii, şi care devine tot mai violent pe măsură ce se intervine pentru suprimarea lui.

Despre terorism şi formele sale de manifestare veţi afla mai multe alături de Cătălin Sava şi de invitaţii săi, la „Tema de Vineri“, emisiune care conţine două filme subsumate temei. Primul este un documentar, „Rusia-Cecenia: voci în dezacord“, producţie din Marea Britanie, realizată în 2005 şi în care parte din lectură e asigurată de Vanessa Redgrave. Al doilea este un film, parţial documentar, parţial ficţiune, conţinând relatarea experienţei zguduitoare a trei cetăţeni britanici de religie musulmană, deţinuţi vreme de doi ani în închisoarea americană de la Guantanamo Bay, Cuba.

Terorismul, ca pretext

„Rusia-Cecenia: voci în dezacord“ încearcă să facă lumină în rădăcinile conflictului ruso-cecen, în acelaşi timp reflectând în ce măsură politica rusă contemporană permite escaladarea actelor teroriste. Prin intermediul mărturiilor disidenţilor ruşi, ale liderilor ceceni şi ale apărătorilor drepturilor omului, filmul face o radiografie lucidă a retoricii adesea făţarnice conţinute în sintagma „Război împotriva terorismului“. Cele trei cuvinte „magice“ permit continuarea unui regim totalitar, în care orice act de opoziţie, care nu are nicio legătură cu terorismul!, este sugrumat din faşă.

Cum are loc suprimarea libertăţilor publice de cealaltă parte a Oceanului, pornind de la acelaşi deziderat al „luptei împotriva teroriştilor“, veţi putea urmări în „Drumul spre Guantanamo“, drama celor trei britanici de religie musulmană care şi-au văzut sfârşitul aproape într-o închisoare devenită sperietoarea durilor: Guantanamo Bay, Cuba. După doi ani de chinuri, în 2004, Shafiq, Asif şi Ruhel sunt, în cele din urmă, eliberaţi şi trimişi acasă, fără a li se aduce nicio acuzaţie.