Dan Andronic: Domnule George Maior, deja scandalul Alina Bica a intrat în conștiința publică, iar președintele Traian Băsescu a acuzat o implicare a serviciilor de informații în acest caz și a spus public, în condițiile în care au apărut acele fotografii de la Paris, că va cere SRI-ului să-i predea un raport…

George Maior: Serviciilor de informații, parcă.

Bine, bănuiesc că și SRIului, doar faceți parte din servicii. Nu doream să vă întreb de SIE, chiar dacă știți…

Să fim preciși în ceea ce spunem.

Eu acum, stând de vorbă cu dvs., m-am axat pe raportul SRI-ului. L-ați predat?

Da, am predat un raport, vorbesc din perspectiva SRI-ului, strict secret pe această chestiune.

Când mi-ați spus strict secret, rezultă că nu mai spuneți nimic altceva. Mai am o singură întrebare. SRI-ul era implicat?

Nu era implicat SRI-ul.

Sub nicio o formă?

Sub nicio formă.

Cu rezerva celor 40 de ani, atunci urmând să citim...

În rest, și președintele Traian Băsescu a afirmat că a primit acest raport strict secret. Nu știu dacă colegii de la SIE au transmis un raport sau nu.

DOSAR DE PRESĂ. GEORGE MAIOR, omul care a schimbat fața SRI

DOSAR DE PRESĂ. „Prima criză majoră: suspendarea președintelui Băsescu, șeful CSAT”

DOSAR DE PRESĂ. Ultima întâlnire oficială, alături de ofițeri de informații

 

Cine ar mai putea fi implicat, Protecția Consumatorului?

Noi am transmis un raport din care rezultă că SRI-ul nu era implicat. E strict secret.

Dar aveați elemente care să spună de unde veneau aceste fotografii?

E strict secret.

Deci aveți elementele, dar e strict secret?! Am înțeles. Tot președintele Traian Băsescu a făcut, la un moment dat, o declarație pe care o s-o vă citesc: „La vârful serviciile secrete se fac niște jocuri care nu-mi plac. Deși au fost atenționați, au spus că nu o să-mi dau seama până la urmă. M-au subestimat! Voi avea o discuție cu ei, luni, după primul tur”. Deci era între cele două tururi de scrutin. „Atenție, nu vorbesc de un serviciu în anasamblul lui, să nu vă închipuiți că ofițerii SRI aleargă toți acum și fac unii la stânga, alții la dreapta. Nu, sunt câțiva oameni care neprivind la interesul de neutralitate al serviciului, la presitigiul serviciului, au sărit calul”. Ați avut această discuție cu Traian Băsescu ulterior acestei declarații?

Sigur, am avut multe discuții cu Traian Băsescu, inclusiv în acele zile, luni sau când era. L-am asigurat că, din punct de vedere... nu este o implicare a Serviciului pe linie politică.

Dar de unde proveneau suspiciunile președintelui?

Poate și din faptul că un director de serviciu intrase în campanie electorală.

Vă referiți la domnul Meleșcanu?

Da, știe toată lumea. Asta nu e strict secret. În mod oficial intrase. Poate asta a creat un anumit sentiment în legătură cu serviciile. Din perspectiva noastră, nu am avut nimic de-a face cu această campanie electorală sau cu alte campanii electorale.

Din punct de vedere politic?

Exact. Nu am făcut, ca să citez, jocuri sau combinații sau alte lucruri care să iasă din, hai să spun, deontologia profesională a unui serviciu de informații. Și tocmai acest lucru este reflectat și în credibilitatea mare pe care o are serviciul la nivelul opiniei publice. Ați văzut adesea în sondaje și credibilitatea pe care o are în plan extern. Pentru că să știți, o implicare…

Pe plan extern nu o putem măsura, dar pe plan intern e simplu, orice arestare a DNA-ului are sprijinul SRI.

Vreau să vă spun un aspect. În momentul când un serviciu dintr-un stat european este pus în discuții politice sau este suspectat că se implică în acțiuni politice, aceasta generează o discuție la nivelul serviciilor europene în diverse formate și cluburi din care facem parte…

E vorba de Clubul de la Berna unde sunt reprezentate principalele servicii de informații?

… unde va trebui să dai explicații dacă s-ar întâmpla așa.

Cum se desfășoară o discuție, cineva vă pune o întrebare și trebuie să dați un răspuns punctual?

Există incidente care sunt discutate din diverse țări: ia uitați o anumită informație secretă a ieșit pe piață, cum s-a întâmplat acest lucru, cu ce scop, din ce rațiuni? Să știți că nu e simplu. Repet, credibilitatea ține și de felul cum știi să-ți menții neutralitatea și capacitatea de a fi ermetic din punctul de vedere al gestionării secretelor de stat și al informațiilor secrete.

Din punctul ăsta de vedere știu că aveți legături foarte strânse cu serviciile din Statele Unite, cu serviciile britanice, germane, franceze, există vizite periodice. Cu ce am reușit noi să intrăm în acest Club de la Berna? Înțeleg că am intrat recent.

Avem câțiva ani. Au contat criteriile operaționale, profesionale, etice foarte stricte. Pe evaluări făcute.

„Nu vine un director de la CIA pe motive de diplomație”

Dan Andronic: Experiența României în zona Orientului Mijlociu ne-a ajutat?

George Maior: Nu vorbesc de Clubul de la Berna, vorbesc de relaționarea cu alte servicii. Bineînțeles că da. Faptul că ne angajăm nu doar în schimb de informații, de analiză cu aceste servicii, ci și în operațiuni complexe, unele gestionate chiar de noi, complexe, pe plan global, pentru a aborda fenomene sensibile - cum ar fi cel al terorismului - și la un nivel extraordinar de adânc, cu rezultate palpabile, acest lucru îți dă credibilitate și o interacțiune bună sau foarte bună cu aceste servicii. Să știți că nu vine un director de la CIA în România sau al MI6 pe motive de diplomație.

De câte ori v-ați întâlnit cu directorul CIA-ului sau al FBI-ului, de exemplu?

De peste zece ori.

În opt ani?

DOSAR DE PRESĂ. GEORGE MAIOR, omul care a schimbat fața SRI

 

Și în America, și în România. Da. Și la fel de câteva ori cu directorul MI6, cu directorii francezi, cam cu toți directorii semnificativi din lumea informației.

 

În acest context, să vă mai bun o întrebare care, bănuiesc, intră în categoria celor al cărei răspuns este strict secret. Au existat în România acele închisori secrete, denumite „blackholes” de care vorbește toată lumea? Am văzut un raport venit chiar de la Amnesty International, care cerea României să facă publice datele privind acest subiect.

Nu am văzut niciun document oficial care să pomenească numele țării noastre, primul aspect care trebuie subliniat. Doi, știți foarte bine, este o anchetă în curs la Parchet și nu aș vrea să mă pronunț pe această chestiune, după ce a mai fost o anchetă parlamentară care a dat un răspuns pe această chestiune.

Da, nici eu nu am văzut, dar pe de altă parte am avut un interviu cu generalul Pacepa. I-am pus aceeași întrebare, ținând cont de relațiile sale cu CIA-ul vechi, și mi-a spus că el îl felicită pe președintele Ion Iliescu și pe fostul consilier președințial Ioan Talpeș pentru patriotismul de care au dat dovadă, acceptând să-i ajute pe americani cu închisorile secrete.

Domnul Pacepa, cu inteligența sa, le-a făcut un mare bine. Domnul Pacepa nu știe despre aceste închisori și fiți convins că nu are această informație. Eu sunt convins că el este convins că sunt convins. Luați fraza ca atare.

„Combaterea evaziunii fi scale a ajutat foarte mult bugetul”

Dan Andronic: Am văzut, făcundu-mi documentarea pentru emisiune, că sunt două puncte la care m-aș aștepta să fiți ușor dezamăgit. La nivelul cooperării instituționale, evaziunea fiscală a devenit un obiectiv pentru SRI în timpul celui de-al doilea mandat al președintelui Băsescu...

George Maior: Da!

...când a fost definitivă într- o ședință a CSAT ca o amenințare a siguranței naționale.

Da.

...până atunci nu era?

DOSAR DE PRESĂ. „Prima criză majoră: suspendarea președintelui Băsescu, șeful CSAT”

Era într-un fel ...

Să mă ierte Dumnezeu, se făcea evaziune și până atunci.

... era, într-un fel mai difuz, văzută ca o amenințare la adresa siguranței naționale. De ce spun mai difuz? Pentru că diverse instituții o abordau în mod diferit, iar noi...

În ce sens o abordau diferit, că are un singur sens: se fură bani de la buget?

Se făceau lucruri la nivel executiv, la nivelul Parchetelor, la nivelul informațiilor, la nivelul Ministerului de Interne, dar nu exista, aș spune, o cooperare operațională bună în acest domeniu.

Nu exista pentru că nu s-a vrut?

Nu neapărat că nu s-a vrut. Poate vorbim și de aspecte foarte sofisticate de criminalitate economică, de sustragere de la plata taxelor prin metode extrem de sofisticate, inclusiv conturi în off-shoreuri etc. Noi ce am intenționat, și noi am dus în CSAT, propunerea ca acest lucru să fie abordat la nivelul CSAT în mod integrat, aducând toate aceste instituții la aceeași masă și cred că s-a realizat în acești ani o acțiune extrem de eficientă pe linia combaterii evaziunii fiscale care se simte deja la nivelul bugetului de stat acest lucru. Nu aș vrea să dau cifre acum , că vor fi comentarii, dar chiar în perioadă de criză combaterea evaziunii fiscale a ajutat foarte mult bugetul de stat al României.

Din acest punct de vedere, au existat - în momentul când ați preluat dumneavoastră mandatul la SRI -, persoane care erau tabu. Nu știu, mă refer de exemplu la persoane care erau moguli, ca Vîntu, Voiculescu, Patriciu. Exista cineva intangibil din punctul de vedere al serviciului?

Să nu credeți ca era undeva scris: această persoană este intangibilă.

Dar vă dați seama imediat în momentul când vezi că nu se face muncă informativă, că cineva e ocolit.

Poate era o ușoară lipsă de atenție pe anumite fenomene.

Deci exista această lipsă de atenție?

DOSAR DE PRESĂ. Ultima întâlnire oficială, alături de ofițeri de informații

Ușoară lipsă de atenție Pe care am îndreptat-o foarte rapid, după cum ați observat. Nimeni nu este intangibil, inclusiv directorul Serviciului. Și ați văzut că am operat schimbări inclusiv în interior!

Ofi țerii acoperiți din presă

Dan Andronic: Cooperarea cu DNA-ului deja a devenit aproape o sintagmă, o axiomă „DNA, virgulă, cu sprijinul SRI”. Sunt două elemente importante ale aceluiași instrument. Unul fără altul nu pot...

George Maior: Ba pot, este vorba de două instituții cu misiuni diferite. Autonome, distincte, și una care se bazează pe informații și colectare de informații și una care aplică legea. Nu suntem nici procurori, cum am mai spus, nici magistrați. Mă rog, nici diplomați. Suntem ofițeri de informații.

Dar v-ați dorit vreodată să aveți această ramură de cercetare penală? A existat o discuție pe tema aceasta și s-a spus că deveniți iar fosta Securitate?

Da, cum este în Polonia sau în alte state europene la nivelul serviciilor interne. În Franța, dar Franța nu are vreo moștenire a Securității de gestionat, există cel puțin două domenii, contraspionaj și contraterorism. Aș fi vrut să avem această capacitate, mă îndoiesc profund că la noi s-ar putea accepta spritual, nu fizic. Din nou, este o nouă mare greșeală strategică.

Sunteți un adept - din ce am văzut, ați publicat foarte multe cărți, și ați sprijinit publicarea unor biografii importante ca ale lui Bismarck, Machiavelli, Winston Churchill, Woodword Wilson. Sunteți un adept a ceea ce se numește realpolitik, politica pragmatică? În sensul în care lucrurile trebuie înțelese din perspectiva scopului.

Machiavelli a fost înțeles greșit din punct de vedere al eticii. De fapt era un om etic, un funcționar foarte bun și care a spus că „scopul scuză mijloacele”. Este o frază, deși este o frază atribuită lui, nu este exact așa, dar întotdeauna a definit scopul într-o linie de etică și de moralitate referitor la stabilitatea unui stat, la ordine și pe aceste criterii iluministe atunci. Deci sunt un adept al realpolitik pentru un scop moral.

Din perspectiva aceasta cum stați cu ofițerii acoperiți din presă?

Cum stau toate statele democratice europene.

Adică bine!

Cum stau toate statele democratice europene. Ofițerul acoperit este o latură specială, o armă specială al oricărui serviciu de informații, sarcina lui este ca folosind această calitate să aducă informații de securitate națională pentru stat.

Și vom afla vreodată identitatea lor?

Asta este ideea, că nu! De asta e vorba de ofițeri acoperiți și de informații de stat.

În magistratură și în politică aveți?

Legea definește clar, cea din 2004, acest aspect, Legea Magistraților. Nu, sunt incompatibiliăți.

Până în 2004? Din 2004

este această lege.

Am înțeles. Și în politică?

La fel, este definită ca incompatibilitate operarea cu ofițeri acoperiți în instituții politice, precum Parlamentul, și ținem la aceste criterii. Am afirmat public.

„Neutralizăm foarte multe acțiuni de spionaj”

Dan Andronic: Generalul Pacepa, în interviul pe care mi l-a acordat, vă nominaliza alături de Traian Băsescu și Codruța Kovesy între persoanele care au schimbat fundamental România, în sensul parcurusului geostrategic în general, dar și al modului cum funcționează anumite instituții la ora actuală. Credeți că această catalogare a lui Pacepa reflectă un adevăr istoric?

George Maior: Sunt nevoit să spun că da! Că are dreptate în această privință, deși în multe alte privințe nu sunt de acord cu domnia sa și am mari dubii în legătură cu anumite acțiuni, rescrieri de evenimente pe care le-a menționat fie public, fie în cărțile sale. Am mai spus scest lucru.

Din acest punct de vedere aș vrea să vă mai întreb, ce înseamnă trădare din perspectiva directorului SRI?

Trădare are o definiție foarte simplă: a oferi informații secrete ale statului român unei alte puteri. Asta este strict trădarea în domeniul nostru, al ofițerilor de informații și al serviciilor de informații.

Și în contextul asta ...

Nu are legătură cu loialități interne, dacă vă referiți la acest aspect.

... câți spioni a prins SRIul în cei opt ani de mandat?

Păi a prins, ați văzut că unii au fost condamnați și au fost operațiuni destul de adânci la nivelul statului român. Când este vorba de resurse naturale strategice ale țării sau informații militare legate de Marea Neagră, cred că este destul de semnificativ ce am făcut. S-au și expulzat, acum vorbim de spionaj, și nu este simplu să operezi cu expulzări de diplomați ai unei mari puteri.

Sunt convins!

Să știți că nici pe vremurile anterioare, când între cele două țări exista o adversitate la un moment dat, nu s-a apelat la acest lucru. Deci acesta este vârful icebergului, dar în adâncime adesea neutralizăm foarte multe acțiuni de spionaj la care este supusă România, având în vedere poziția geostrategică.

Există peste 500 de cazuri de expulzări în ultimii șapte-opt ani. Din acest punct de vedere putem spune că România este mai ferită de atacuri teroriste decât alte țări, pentru că avem posibilitatea de a expulza cetățeni cu naționalitate temporară, care au doar permis de ședere, nu sunt născuți pe teritoriul României. Pentru că în cazul Franței am văzut că vorbeam de cetățeni francezi, ceea ce automat restrânge posibilitatea unui serviciu de a-i supraveghea și de acționa.

Am operat în acest registru preventiv. Nu doar că am expulzat, am operat și cu nepermiterea intrării în țară a unor persoane suspecte de terorism. Foarte multor perasoane nu li s-a permis accesul pe teritoriul Românie?

Adică îi opriți la graniță?

Da. Nu îi lăsăm să intre pe teritoriul național, deci este și această posibilitate. Problema semnificativă legată și de evenimentele de la Paris și care se discută acum în context european este legată de acești luptători, cetățeni europeni, de origine islamică adesea, musulmană, care merg pe frontul din Siria și participă la luptele de acolo și revin în spațiul european. Aceasta este o mare problemă de securitate europeană și va fi pe termen scurt în continuare o problemă. Sunt sute din Franța, din Germania. Din păcate, chiar ieri (marținr), și noi am fost tranzitați de zece asemenea persoane și atunci a trebuit să operăm cu colegii de la alte servicii și instituții pentru a monitoriza serios situația.

Și ce s-a întâmplat?

Avem cunoașterea necesară și noi și partenerii cu care am lucrat pentru a ști ce se întâmplă cu aceste persoane. Dar, va fi o chestiune sensibilă, importantă pe viitor, această necesitate de a vedea și România ca fiind expusă acestor riscuri. Și din păcate revin la aceste legi respinse, nu a fost ușor, nici întro asemnea situație să operăm adecvat fără aceste legi, dar am făcut-o.

Nu e neapărat un final optimist. Vă mulțumesc pentru interviu.

Eu vă mulțumesc.

Sper să ne auzim cu vești bune!

Noi aducem vești rele. din păcate.

Sindromul Cleopatra.

Exact! Vă mulțumesc și eu!