„Evenimentul zilei” i-a pus față-n față pe Victor Ponta și Klaus Iohannis. Cei doi candidați la Președinție au acordat ziarului nostru interviuri în exclusivitate, în cadrul cărora au răspuns fi ecare la 10 întrebări. Este vorba de 10 întrebări identice, care țin de competența Președintelui, și pe care le-am considerat a fi esențiale. EVZ a ales să vă prezinte răspunsurile candidaților după fiecare întrebare, pentru a putea face o comparație între ofertele prezidențiabililor.

1. Numiți trei priorități dacă veți câștiga alegerile.

- Victor Ponta: În primul rând, dincolo de toate acțiunile punctuale, avem nevoie de un pact semnat de toate forțele politice, care să prevadă foarte clar liniile directoare pe principalele domenii. Avem nevoie de un astfel de pact național, pentru a pune capăt politicii de distrugere sistematică a ceea ce au făcut cei dinainte. Așa cum toată lumea a susținut aderarea la NATO și UE, la fel de bine putem avea obiective pe care toată lumea să le susțină în Educație, Sănătate, Infrastructură. În doilea rând, este extrem de important să fie instalat un nou Guvern, care să garanteze continuarea politicilor de creștere economică, creare de locuri de muncă și protejarea pensiilor. În plus, trebuie avută în vedere continuarea reducerii taxelor. Sunt un adversar al austerității și voi rămâne astfel.

Mai multă atenție situației regionale

În al treilea rând, va trebui să acordăm mai multă atenție situației regionale și să încetăm cu decredibilizarea instituțiilor care au un rol fundamental pe această temă și în aceste momente. Parcurgem un moment important pentru România, şi nu vreau ca lupta noastră internă să afecteze procesul de consolidare a poziției țării noastre la nivel regional.

- Klaus Iohannis: Este greu să structurăm doar trei priorități, pentru că programul meu este mult mai amplu și vor fi multe teme de gestionat concomitent sau măcar de pregătit dezbaterea asupra lor. În primul rând vor trebui preluate dosarele curente ale Administrației Prezidențiale și organizată această administrație. În al doilea rând, va trebui un dialog cu partidele politice pe mai multe zone: trebuie verificat în ce măsură mai există sprijin parlamentar pentru Guvern, am anunțat deja că voi cere partidelor să reia procesul de revizuire a Constituției și să modifice legislația care reglementează alegerea Parlamentului. În fine, sunt de pregătit dezbaterile care privesc reforma marilor sisteme publice - educație, sănătate, pensii. Apoi sunt temele legate de politica externă și în primul rând de relația cu Republica Moldova. Angajamentul meu este să schimb modul în care se face politică azi în România. După 25 de ani de la Revoluția din 1989 vedem cum arată lucrurile în țara noastră, vedem câte așteptări au fost irosite, cât de dezamăgiți sunt oamenii, cât de puține rezultate avem față de potențial și, mai ales, vedem încă o dată democrația și drepturile cetățenilor puse în pericol. A venit momentul să spunem: Punct. Și de la capăt. Avem nevoie de o schimbare totală: altfel de președinte, altfel de Parlament, alt Guvern și alți oameni în funcții de demnitate publică.

2. Veți proteja independența Justi ției? Cum?

- Victor Ponta: Mă voi asigura că instituțiile din Justiție vor continua să fie susținute! Dincolo de mituri, dincolo de declarații politice, vă pot spune că această guvernare a susținut, mai mult ca oricare alta, financiar instituțiile Justiției. Am susținut mărirea bugetelor pentru instituțiile din justiție, am întărit legislația, am început să punem în aplicare codurile rămase restante. Am plătit datorii, am suplimentat numărul de posturi din domeniu.

Niciodată nu am dat telefoane procurorilor

De asemenea, mă voi asigura că din zona politică nu se vor lua niciodată decizii care să afecteze independența Justiției. Când am propuso pe doamna Kovesi la DNA, cred că mi-am asumat o decizie importantă, chiar dacă au existat nemulțumiri inclusiv în tabara susținătorilor mei. Eu niciodată nu am dat telefoane către procurori şi nici nu voi da.

Voi continua să las Justiția să îşi facă treaba, aşa cum s-a întâmplat şi în ultimii doi ani – ani în care nimeni nu poate acuza că Justiția a fost blocată de cineva, din zona executivă, să funcționeze. Eu nu voi fi președintele care să dea telefoane procurorului general sau procuroruluișef al DNA să mă interesez de dosare și nici nu voi ieși în conferințe de presă să vorbesc despre detalii din dosare, detalii despre care nu ar trebui de fapt să știu.

- Klaus Iohannis: Președintele este garantul funcționării independente a Justiției. Eu, ca președinte, voi respinge orice fel de imixtiune a factorilor politici sau a unor grupuri de interese în funcționarea Justiției. Voi respinge orice fel de demers legislativ care ar putea să pună în pericol funcționarea Parchetului General, a Direcției Naționale Anticorupție, a Agenției Nați onale de Integritate. Așa cum am mai spus, voi respinge orice fel de tentativă de a promova o lege a amnistiei și grațierii pentru politicienii acuzați de fapte de corupție. Voi dialoga cu oamenii din Justiție, dar și cu Legislativul pentru a găsi cele mai bune formule care să garanteze independența funcționării Justiției.

3. Veți menține în funcții, când le va expira mandatul, pe șefii DNA și ai Parchetelor?

- Victor Ponta: Atâta timp cât există performanță și se respectă legea, nu văd o problemă în acest lucru!

Până la urmă, iarăși, dincolo de mituri, doamna Kovesi a fost propusă la DNA de către mine. La fel este cazul când vorbim despre conducerea DIICOT sau cea a Parchetului General. Oricum, eu cred că politicienii ar trebui să înceapă să discute tot mai puțin despre Justiție. Sunt în continuare adeptul ideii că Justiția ar trebui să își decidă singură conducerile diverselor structuri, fără implicarea politicului.

- Klaus Iohannis: Vom vedea la momentul potrivit, cred că întrebarea este prematură. Poate atunci vom avea o altă legislație, care să dea mai puține atribuții în acest proces politicului și să lase Justiția să se autoregleze. Vreau să vă spun însă o chestiune de principiu. Nu voi schimba pe nimeni în timpul mandatului, pe criterii arbitrare și nu voi intra în niciun joc politic și în nicio negociere cu politicieni legată de aceste funcții, așa cum a făcut Victor Ponta în ultimul an. Activitatea din ultima perioadă a DNA arată că Justiția funcționează şi este independentă. Întărirea capacității DNA de luptă împotriva corupției este un angajament ferm şi nu doar o simplă promisiune. Este un obiectiv pe care îl voi susține, fără discuții şi negocieri, în mandatul prezidențial.

Deranjat de modul în care Serviciile au devenit țintă în campanie

4. Veți numi șefi ai Serviciilor Secrete de la opoziție?

- Victor Ponta: Nu cred că numirile la conducerea Serviciilor de Informații reprezintă o chestiune cu substanță politică. Șefii Serviciilor trebuie să fie oameni cu o bună pregătire profesională și cu reputație în rândul partenerilor României. Eu sunt foarte îngrijorat de modul total inacceptabil în care Serviciile au devenit o țintă în această campanie și mă întreb în interesul cui. Sigur nu în interesul României. Chiar vi se pare că este un moment în care să acuzăm Serviciile de vrute și nevrute? Situația regională solicită o atitudine mult mai responsabilă din partea politicienilor, indiferent de cât de mult sunt încinși de campanie. Ce s-a întâmplat în aceste săptămâni în România legat de atacurile la Servicii este inacceptabil.

- Klaus Iohannis: Primul principiu care trebuie respectat este controlul civil asupra Serviciilor Secrete. Practica numirii de șefi de Servicii din zona opoziției a fost un exercițiu interesant. Dar, dacă ne uităm la întâmplările din ultima vreme, cel puțin în ceea ce privește conducerea SIE, respectiv pe domnul Meleșcanu, nu a fost neapărat un succes și pare să fi creat unele probleme. A fi sau a nu fi de la opoziție poate fi un criteriu, dar nu singurul și nu unul absolut. Mi se pare mai degrabă că avem nevoie în conducerea Serviciilor de oameni cu o anumită ținută intelectuală, cu o zonă de expertiză și care să prezinte garanția nonpartizanatului odată ocupată acea funcție. Putem găsi asemenea personalități și în zona opoziției și în cea a puterii sau în altele care nu au legătură cu sistemul politic.

5. Credeți că propunerea de premier o să aibă susținere politică? Veți încerca să schimbați majoritatea din Parlament? 

- Victor Ponta: Nu cred, ci sunt foarte sigur de acest lucru! În Parlament există o majoritate solidă și stabilă, cu o viziune de guvernare clară. Un premier care va continua această linie – și știți deja cele trei nume – va strânge această majoritate în jurul său.

- Klaus Iohannis: Eu nu mă voi implica direct, pentru că nu este misiunea Președintelui să se ocupe de organizarea și reorganizarea majorităților parlamentare. Dar, îmi permit să cred că va fi o evoluție naturală, dacă alegerile prezidențiale sunt câștigate de ACL. Știu acest lucru pentru că mă uit în istoria recentă – cine ocupă o funcție de nivel înalt, cum este cea de prim-ministru, și pierde alegerile, trebuie să deconteze politic acest eșec. Mai mult, orice partid aflat la guvernare care pierde alegeri trece inevitabil peste o perioadă de criză internă. Nu același lucru se întâmplă cu partidele din opoziție. Dar, în cazul de față, pentru PSD va urma o perioadă agitată, în care diferite grupuri de influență își vor fi disputa partidul, iar domnul Ponta nu va mai guverna. Cred că destul de repede se vor crea premisele reconfigurării Guvernului. Deci, nu eu trebuie să încerc, ci pur și simplu așa se va întâmpla. Făcând un pas mai departe, ca să fie limpede pentru toată lumea, doresc ca partidul meu, marele PNL, să ajungă la guvernare și să punem în aplicare viziunea noastră pentru România.

6. Cum vedeți rolul Președintelui într-o eventuală Constituție revizuită și relația dintre puterile în stat?

- Klaus Iohannis: În ce privește prevederileconstituționalecare se referă la Președintele României, am spus în primul rând că doresc să renunț la imunitate și pentru acest lucru este nevoie de modificarea Constituției. Nu cred că Președintele trebuie să se bucure de o imunitate specială. În ce privește relația dintre puterile statului, de cele mai multe ori problema nu a stat în textul Constituției, ci în modul în care diverși actori politici au înțeles spiritul ei. Dar Constituția revizuită trebuie să limpezească mai bine anumite mecanisme de relaționare între Președinte – Guvern – Parlament. Nu cred că miza modificării legii fundamentale ține de atribuțiile Președintelui. Este clar că opinia publică și sistemul politic nu sunt pregătite pentru o schimbare fundamentală în ceea ce privește rolul Președintelui. Nici într-o direcție, nici în alta, nici spre un regim pur parlamentar, nici spre un regim prezidențial. Deci rămânem pe această variantă, a unui sistem semiprezidențial. Tema principală pentru viitorul președinte este să acționeze, cum am spus mai sus, în litera și spiritul Constituției.

- Victor Ponta: Revizuirea Constituției este un demers care nu trebuie abandonat. Miza lui constă în consolidarea democrației românești prin clarificarea rolurilor instituțiilor. Din acest punct de vedere, poziția mea este clară și consecventă: îmi doresc un președinte care să reprezinte țara, să arbitreze eventualele conflicte politice și sociale, nu să le genereze și să lăse guvernarea în sarcina Guvernului. Președintele trebuie să fie sursă de soluții, nu de probleme și de blocaje. El trebuie să coopereze cu Guvernul, cu partidele parlamentare și cu societatea civilă pentru a crea consens în jurul unor mari proiecte. Reperele mele în ceea ce privește revizuirea Constituției sunt cele date de proiectul USL din 2012. Aceasta înseamnă un președinte cu atribuții nu mai mari, ci clar delimitate, separație clară a puterilor executive, eliminarea abuzurilor permise în prezent, asigurarea independenței Justiției și a consolidării statului de drept.

7. Care o să fie relația cu Federația Rusă și China?

- Klaus Iohannis: Din păcate, suntem într-un context internațional care s-a schimbat rapid în ultima vreme. Tema relației cu Rusia nu mai este o temă strict bilaterală, iar eu cred că România trebuie să urmeze linia de conduită față de Rusia a principalului său partener strategic, Statele Unite ale Americii și a comunității de state democratice din care face parte ca membru cu drepturi depline – NATO și Uniunea Europeană. Trebuie și în relația cu Rusia să dovedim că această comunitate poate conta pe noi. În ceea ce privește relația cu Republica Populară Chineză, ea a înregistrat o anumită dinamică în ultimul interval de timp și trebuie să vedem până la urmă rezultatele concrete, acestea sunt importante. Cred că este necesar să explorăm toate oportunitățile de natură economică, fără a închide ochii față de valorile democrației ca regim politic. Economia fără valori etice și morale este, mai devreme sau mai târziu, sortită eșecului.

- Victor Ponta: Înțeleg miza întrebării și simt nevoia să repet. În orice discuție privind politica externă și relațiile internaționale ale României, există câteva premise fundamentale de la care trebuie să plecăm: 1. România este în UE și în NATO, avem un parteneriat strategic foarte puternic cu SUA, pe care am reușit să-l consolidăm; 2. România nu va avea altă poziție față de Rusia decât cea a UE și a partenerilor din NATO. Rusia, în acest moment, reprezintă o amenințare de securitate pentru întreaga regiune, și vom fi mereu alături de SUA și NATO din acest punct de vedere.

Nu voi avea nici cea mai mică ezitare în a atrage atenția asupra derapajelor Moscovei și a le denunța. Am făcut-o recent, atunci când Vladimir Putin a transmis un mesaj iresponsabil, prin care a încercat legitimarea Pactului Ribbentrop-Molotov. Am reacționat atunci când ambasadorul Rusiei la NATO a acuzat SUA că subminează securitatea regională prin amplasarea scutului antirachetă în Europa. Am spuso atunci, o spun și acum cu toată fermitatea: România este un aliat de încredere al SUA și UE și dorește să aibă un rol de echilibru în regiune. Obiectivele noastre vizeză obținerea independenței energetice față de Rusia, întărirea securității în zona Mării Negre și sprijinirea parcursului către integrare europeană al Republicii Moldova, Ucrainei, Georgiei, Serbiei și țărilor din Balcani. Prin urmare, nu acceptăm politica agresivă și provocatoare a Rusiei și nu putem închide ochii la încălcarea principiilor de drept internațional.

În privința Chinei, facem exact ce fac SUA, Germania, Franța și multe state din UE, adică încercăm să avem o relație economică pragmatică, să atragem investiții, sa creăm locuri de muncă și să intrăm cu produsele românești pe o piață de desfacere imensă, cum este cea a Chinei. China investește de mulți ani în Europa, iar România nu poate trece pe lângă această oportunitate.

8. Credeți că este necesară revenirea la sistemul de vot pe liste?

- Klaus Iohannis: Cred că este necesară schimbarea legii privind alegerea Camerei Deputaților și Senatului, despre care am spus că este o prioritate. Ca Președinte, voi chema partidele politice și le voi solicita modificarea legislației în cel mult 6 luni, astfel încât la alegerile următoare să avem un altfel de Parlament. Sistemul de vot pe care îl avem acum este o aberație care nu există nicăieri în lume. Sub aparența votului uninominal s-a creat un sistem hibrid și s-a ajuns la un Parlament uriaș, nereprezentativ, ineficient și necredibil. Dacă vreți ca o opinie personală, am două constatări. Una, că în societatea românească există diverse categorii și grupuri care au nevoie de reprezentare și poate din acest motiv se potrivește mai bine modelul reprezentării propor ționale. Apoi, există și o dorință din partea publicului de a putea opera un tip de selecție și asupra persoanelor, nu doar asupra partidelor, de unde atractivitatea formulelor uninominale. Ne putem uita, de pildă, la un sistem cu vot mixt, care să satisfacă cele două cerințe. Eu voi fi inițiatorul și mediatorul acestei dezbateri unde este nevoie de acord politic larg, pornind însă de la principiul că așa nu mai merge și că avem nevoie de altfel de Parlament și de altfel de oameni în Parlament. Cel mai important lucru este să avem un sistem clar și consacrat. În lumea democratică există modele funcționale, cu avantajele și dezavantajele lor, dar nu trebuie să improvizăm, așa cum am făcut-o în 2008, când am pus bazele acestei aberații.

- Victor Ponta: Discuția despre sistemul de vot trebuie corelată cu cea despre reforma instituțională. Revenirea la votul pe liste este o opțiune printre altele. Clar este că actualul sistem nu e bun. Dar toate acestea nu le stabilește președintele sau un partid politic. Pentru o astfel de schimbare este nevoie de un dialog al tuturor forțelor politice, precum și de implicarea activă a societății civile. În calitate de președinte, voi stimula consensul și cooperarea în jurul obiectivului de reformare și modernizare a statului.

9. Veți susține votul prin corespondență pentru a facilita votul românilor în Diaspora?

- Klaus Iohannis: Evident. Este unul din punctele esențiale ale programului meu. Am vorbit despre acest lucru și cred că introducerea votului prin corespondență și a votului electronic este o necesitate pentru a garanta românilor din afara granițelor exercitarea dreptului la vot. Există, de altfel, și un proiect de lege inițiat de parlamentarii ACL. Am văzut ce s-a întâmplat în 2 noiembrie, este inadmisibil ca Guvernul României să-și umilească proprii cetățeni și să le împiedice dreptul constituțional la vot. Introducerea votului prin corespon den ță și a votului electronic va rezolva această problemă și ar fi un semn de respect pentru cetățeni și de civilizație. După alegeri, voi chema partidele și le voi solicita să dezbată și să aprobe în Parlament legislația necesară.

- Victor Ponta: Inainte de a răspunde, cred că trebuie să subliniez un lucru: toți românii sunt egali între ei și toți trebuie să fie respectați! Tuturor trebuie să le asigurăm accesul la vot, și vă asigur că facem acest lucru. Revenind, nu este prima dată când o afirm: susțin introducerea votului electronic sau prin corespondență pentru cetățenii români din străinătate, în măsura în care aceasta formulă poate simplifica accesul la vot în viitor. Aceasta ar trebui să fie o prioritate a Parlamentului pentru anul 2015. Este foarte clar că actuala procedură de vot, ce presupunea completarea acestui formular, este greoaie, fiind cea care a creat probleme la primul tur al prezidențialelor. Așa ceva nu trebuie să se mai repete! Fiecare cetățean român, oriunde se află, trebuie să poată să-și exercite dreptul de vot. Îi asigur pe toți cei din diaspora că, prin măsurile pe care le vom lua, pe 16 noiembrie vor putea să-și exercite dreptul constituțional la vot.

10. Cum vedeți rezolvarea presiunii bugetare imense care se anunță pentru 2015?

- Klaus Iohannis: Mărturisesc că sunt îngrozit de perspectiva anului 2015, după frenezia de măsuri electorale anunțate de candidatul Victor Ponta. Am anumite evaluări deosebit de îngrijorătoare. În acest moment, Victor Ponta este un pericol pentru economia românească, lucru confirmat și de faptul că a refuzat să prezinte un buget. România are nevoie de un Guvern responsabil care să iasă din abordarea contabilă și să vină cu o viziune, care să nu facă promisiuni mincinoase, să nu schimbe legi peste noapte și să nu sufoce mediul de afaceri, ci să-l încurajeze să creeze locuri de muncă. Guvernul Ponta este ineficient, iresponsabil și s-a plasat în afara legii prin refuzul de a prezenta un buget. Faptul că nici până la această oră nu avem un draft de buget, să vedem de unde ia domnul Ponta bani pentru pomeni electorale este îngrijorător.

- Victor Ponta: Nu știu cine anunță această presiune bugetară, dar din datele existente la Ministerul Finanțelor și din estimările Guvernului nu există și nu vom avea probleme.

România a avut creștere economică în 2013, una dintre cele mai mari din UE, avem creștere economică și în acest an și, fără îndoială, trendul va fi menținut și în 2015, după cum veți vedea și în datele oficiale din această săptămână! Există bani pentru toate măsurile adoptate sau anunțate, pentru creșterea pensiilor, pentru majorarea salariului minim, pentru creșterea salariilor din sistemul de sănătate, pentru creșterea alocațiilor și a indemnizațiilor persoanelor aflate în dificultate. Avem creștere economică și încasări bugetare mai mari, avem excedent, adică cheltuim mai puțin decât producem, iar acestea vor fi, ca și până acum, direcționate către populație, pentru creșterea nivelului de trai.