Inspectorii Curții de Conturi au inventariat, în urmă cu doi ani, cele mai mari suprafețe de păduri retrocedate unor falși moștenitori. Astfel, s-a ajuns în situația absurdă ca 9.000 de hectare de pădure să ajungă în posesia femeii care făcea curat în odaia adevăratului moștenitor. Fata din casă a primit prin testament un pat și un dulăpior. În alte cazuri, pădurile au ajuns la samsarii de terenuri sau avocați care au ”mirosit” imediat afacerea.

În raport, sunt prezentate cazurile unor așa ziși moștenitori testamentari din județele Bihor, Maramureș, Bacău, Vrancea și Suceava.

Cazul Alexandru Mateescu

Solicitarea de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere din Bihor după fostul proprietar autor deposedat Alexandru Mateescu a fost formulată de un anume Lucian Radu, în baza unui testament din anul 1993, prin care soţia lui Alexandru Mateescu i-ar fi lăsat lui toată averea sa. Întrucât după solicitare moştenitorul testamentar a decedat, demersurile au fost continuate de mama sa iar, după decesul acesteia, de avocata Elena Mureșan.

Prin Hotărârea nr.4980/11.06.2010, Comisia Judeţeană Bihor validează avocatei Elena Mureșan reconstituirea dreptului de proprietate pentru 430 ha pădure. Hotărârea este atacată în instanţă şi Judecătoria Aleșd dispune, prin Sentinţa civilă nr.1281/2010, reconstituirea dreptului de proprietate pentru 62.683 ha pădure pe raza comunelor Vadu Crișului, Șuncuiuș, Măgești și Aușeu în baza declaraţiilor de martori (admişi direct în şedinţă) şi a unei Note de şedinţă depusă de avocată, fără a exista la dosar documente din care să rezulte cu certitudine întinderea dreptului de proprietate şi amplasamentul acesteia.

”Netemeinicia unei astfel de decizii, dincolo de alte argumente juridice, rezultă din simplul fapt că cele patru comune au în total pe raza teritorială o suprafaţă de fond funciar de numai 27.062 ha. În realitate, din documentele de arhivă (Decretul 83/1949) rezultă că Alexandru Mateescu a fost deposedat de 4.767 ha pădure, întreaga proprietate a tatălui său fiind în 1922 (înainte de aplicarea Legii de reformă agrară din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş) de 7.852 ha”, se arată în Raportul Curții de Conturi.

Cazul Rodica Marian

Un alt „moştenitor testamentar”este Rodica Marian, care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra întregii păduri deţinute de Pop Șimon, în munții Maramureșului. Solicitarea are la bază un certificat de moştenitor (nr.879/22.05.1991) ce avea înscris la masa succesorală „un pat, un scrin secretaire şi diverse bunuri de uz casnic şi gospodăresc” întocmit ca urmare al unui testament din 1986 al Olgăi Fonai (dat cu 46 zile înainte de a muri) în care se consemnează „toate bunurile mele care vor mai exista la moartea mea să fie luate de Rodica Marian care m-a îngrijit şi mă îngrijeşte şi de care m-am ataşat sufleteşte”.

Pop Șimon, (decedat în 1920) a deţinut în proprietate pădurea Tibău din Munții Maramureșului în suprafaţă de 10.019 ha care, la data preluării de către stat (conform înscrisurilor din cartea funciară) era în proprietatea Irinie (văduva lui Pop Șimon)–5.009 ha, Zorei (fiica adoptivă, căsătorită Udrea, decedată 1956, fără moştenitori)–1.670 ha, Olgăi (fiica adoptivă căsătorită Fonai, decedată 1986, fără moştenitori) –1670 ha şi a lui Pop Șimon jr. (decedat în 1947, fără moştenitori)– 1.670 ha.

Întrucât pădurea Țibău se află pe teritoriul a două judeţe, cererile au fost depuse atât la comisia locală din judeţul Suceava, cât şi la comisia locală din judeţul Maramureș.

Comisia locală Cârlibaba şi Comisia judeţeană Suceava au invalidat reconstituirea dreptului de proprietate. Hotărârea a fost atacată în instanţă şi, după mai multe cicluri procesuale, Judecătoria din Sf. Gheorghe, județul Covasna dispune reconstituirea dreptului de proprietate pentru 3.889 ha pădure în judeţul Suceava. Hotărârile nr.443/c şi 445/c din 29.07.2009 ale comisiei judeţene Maramureș de invalidare a reconstituirii dreptului de proprietate sunt atacate în instanţă şi Judecătoria Vișeul de Sus dispune, prin sentinţa civilă nr.2201/12.10.2009, reconstituirea dreptului de proprietate pentru încă 4.931 ha pădure.

Astfel, în total, Rodica Marian, moştenitoarea unui pat şi a unui scrin secretaire, devine proprietară a 8.820 ha pădure din care pe 4500 ha a fost pusă deja în posesie.

De menţionat, că s-a mai reconstituit dreptul de proprietate pentru încă 1.648 ha pădure unui alt moştenitor Victor Rodoveanu după Zora Udrea, fiică adoptivă a lui Pop Șimon, decedată în 1956 fără a avea urmaşi. ”În concluzie, referindu-ne numai la cele două exemple, pornindu-se de la nişte testamente din anii 1986 şi 1993, când pădurile nu erau în circuitul civil şi de la proprietăţi care nu depăşeau 15 000 ha pădure, s-a ajuns la performanța reconstituirii, mai bine zis constituirii unor drepturi de proprietate pentru 75.000 ha pădure din domeniul public al statului”, se aratp în raportul Curții de Conturi.

Moșia Lahovary

Între anii 1946–1948, pădurea de pe moşia Elenei şi a lui Emil Lahovary din Vrancea avea o suprafaţă de 1.170 ha şi era deţinută în proprietate de fiul acestora Nicolae Lahovary, acesta fiind şi autorul deposedat. Nicolae Lahovary, diplomat de carieră, s-a stabilit în Elveția, a avut o fiică ce, la rândul ei are un fiu (în viaţă), probabil cetăţean elveţian. Întrucât acesta, (fiul lui Nicolae Lahovary) în calitate de moştenitor legal al autorului deposedat, nu a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, cele 1.170 ha de pădure ar fi trebuit să rămână în proprietatea statului

Cu toate acestea, cererile de reconstituire a dreptului de proprietate au fost depuse de Constantin Lahovary (rudă de gradul VI cu autorul deposedat şi, prin urmare, fără drept de revendicare) reprezentat de procuratorul Maricel Cosor. Comisia judeţeană Vrancea a validat reconstituirea pentru suprafaţa de pe raza sa teritorială, iar Comisia judeţeană Bacău a invalidat-o pe motiv că este făcută de o persoană fără drept. Procuratorul, în numele clientului său, face plângere şi Judecătoria Onești, prin Sentinţa civilă nr.1714/28.05.2010, a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru 1.138 ha pădure pe baza a două expertize care sugerează că proprietatea ar fi aparţinut lui Grigore Lahovary (ramura care asigură descendenţa solicitantului) şi nu lui Emil și Elenei Lahovary, aşa cum atestă documentele şi al căror descendent era Nicolae Lahovary.

Cazul Apostoleanu

Familiile Apostoleanu și Cincu deţineau la nivelul anului 1948 cel mult 2.771 ha pădure ce puteau fi retrocedate moştenitorilor în cazul formulării de cereri. De menţionat este faptul că Tamara Apostoleanu (domiciliată în Elveția) nu a solicitat reconstituirea pentru cele 754 ha pădure la care avea dreptul. Moştenitorii celor două familii, reprezentate de acelaşi procurator, Maricel Cosor, au depus cereri de reconstituire a dreptului de proprietate la mai multe comisii locale de pe raza judeţelor Galați și Vrancea. Prin mai multe hotărâri, cele două comisii judeţene au validat o suprafaţă de pădure cu 1.024 ha mai mare decât cea care putea fi reconstituită. În unele cazuri, (spre exemplu Buciumeni), procuratorul a refuzat punerea în posesie pe vechile amplasamente şi a obligat comisia locală, prin executor judecătoresc, să facă punerea în posesie pe amplasamente, mult mai valoroase în foste păduri CAPS (ale statului). Nemulţumit că nu s-au validat suprafeţele solicitate, procuratorul a iniţiat acţiuni în instanţă, în prezent, pe rolul acestora înregistrându-se cauze (în diferite faze procesuale) care însumează pretenţii pentru încă 8.585 ha pădure.